0-1602-8a0d4a97da2d32ba162608028f79360a.jpgAvansul minim începe să reapară, cota de finanţare scade, terenurile şi casele din mediul rural şi locuinţele de confort inferior nu mai pot fi considerate garanţii. Apartamentele construite înainte de Revoluţie riscă să nu mai fie acceptate pe post de ipoteci.

Băncile din România îşi securizează portofoliul în faţa unei eventuale crize de lichidităţi. Condiţiile de acordare a creditelor, costurile acestora, dar şi tipurile de garanţii acceptate s-au modificat serios în ultima perioadă. Nu doar creditul de nevoi personale va fi afectat, ci şi împrumuturile pentru locuinţă.

„Unele bănci au reintrodus avansul minim care, în acest moment, oscilează între 15 şi 25%. Sunt cazuri în care avansul minim solicitat pentru achiziţia de terenuri a crescut până la 50% din valoarea investiţiei. În anumite situaţii vorbim şi despre introducerea unei limite maxime pentru credit“, ne-a spus Raluca Dobre, analist financiar la brokerul Ipoteci Direct.

Printre băncile care au ales să reintroducă avansul minim, se numără şi instituţii de credit de top în privinţa volumului de credite ipotecare din portofoliu.

În plus, băncile au modificat şi cerinţele în ceea ce priveşte garanţiile aduse. Astfel, majoritatea băncilor refuză să mai accepte pe post de garanţii la creditele ipotecare locuinţele din zona rurală, terenurile poziţionate în extravilan sau apartamentele confort II şi III. Şi apartamentele vechi vor fi acceptate mai greu, dacă nu chiar refuzate.

Dacă până acum băncile începuseră să refuze la creditare doar casele construite înainte de cutremurul din 1977, adică mai vechi de 31 de ani, „limita de vârstă“ a scăzut în ultima lună până la aproximativ 15-20 de ani. „Încă de acum şase luni, unele bănci au încetat să mai accepte drept garanţii locuinţele construite înainte de cutremurul din 1977. Acum am observat faptul că acest termen s-a redus“, ne-au confirmat surse din piaţa imobiliară. În România sunt 866.000 de locuinţe construite între anii 1981 şi 1989 şi alte 1,19  milioane  ridicate între anii 1971 şi 1980.

Cel puţin două bănci din România vor reduce gradul de îndatorare până la 35%, de la 70% cât era înainte, în urma aplicării noilor norme realizate potrivit regulamentului Băncii Naţionale. De altfel, cea mai mare bancă din România, BCR, a făcut public faptul că scade gradul de îndatorare maxim acceptat. Oficialii băncii au explicat că cele mai importante modificări se vor face în cazul creditelor în valută şi al celor pe termen lung, majoritatea credite imobiliare şi ipotecare. BCR va practica un grad maxim de îndatorare cuprins între 55 şi 68% din venitul net al solicitantului, faţă de 65-70% valoarea precedentă.

Bază de date comună pentru creditele ipotecare

Băncile vor furniza date în cadrul unui proiect finanţat de Banca Mondială pentru întocmirea unei baze de date privind calitatea ipotecilor şi a comportamentului portofoliului de credite ipotecare în anumite condiţii, respectiv gradul de neperformanţă a acestora.

„După discuţiile de azi (joi - n.red.) cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, am ajuns la concluzia că toate băncile trebuie să analizeze cu mai mare atenţie posibilitatea de a participa la acest proiect. Sunt bănci cu volume foarte mari care pot trage singure concluzii din analiza portofoliului, pe când altele nu pot obţine valori coerente ale acestor indicatori“, a declarat joi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea. El a arătat că, mai ales în aceste momente, băncile au nevoie să cunoască aceşti indicatori la nivel global, adică pe întregul sistem bancar, la fel cum s-a decis şi în cazul biroului de credit. Preşedintele ARB spune că problema locuinţelor este departe de a fi rezolvată şi că împrumuturile ipotecare vor fi în continuare căutate după o perioadă de reaşezare a pieţei.

Sursa

20 October 2008