Construcţiile din lemn, privite până nu demult cu scepticism, au început să prindă şi la noi tot mai mult teren. Casele făcute din buşteni sunt prietenoase cu mediul şi prezintă o serie de beneficii pentru sănătatea celor care le locuiesc.

 Pe lângă buşteni, o astfel de locuinţă impune şi folosirea altor materiale naturale, pentru a nu diminua calităţile lemnului. Structura de rezistenţă, structura pereţilor, finisajele interioare, cât şi cele exterioare, toate trebuie să fie realizate din materiale naturale. Singura problemă este că pentru materialul lemnos se taie copacii.

De aceea, pentru a reduce pagubele aduse pădurii, unii constructori combină lemnul cu alt material natural, piatra. Lemnul, material recunoscut pentru calitatea de bun izolator, face dintr-o astfel de locuinţă un spaţiu care foloseşte mult mai puţin aparatele de climatizare. De asemenea, lemnul are puterea de a absorbi undele seismice.

Aceste construcţii din materiale naturale sunt trainice, ecologice, păstrează căldura în timpul iernii şi răcoarea pe durata verii, fiind în plus rezistente la cutremure, datorită elasticităţii

Casele din buşteni sunt în armonie cu natura. Senzaţia de confort şi parfumul lemnului sunt o binecuvântare pentru sănătatea omului.

Pe lângă buşteni, o astfel de locuinţă impune şi folosirea altor materiale naturale, pentru a nu diminua calităţile lemnului. Structura de rezistenţă şi a pereţilor, finisajele interioare, cât şi cele exterioare, toate trebuie să fie realizate din materiale naturale.

Singura problemă este că pentru materialul lemnos se taie copacii. De aceea, pentru a reduce pagubele aduse pădurii, unii constructori combină lemnul cu alt material natural, piatra. Aceasta însă este mai greu de transportat la distanţe mari şi implică un consum sporit de carburant.

Consum redus de energie

Locuinţele din buşteni sunt din ce în ce mai căutate. Până nu demult, la noi astfel de construcţii erau privite cu scepticism, deşi bisericile din lemn ridicate de sute de ani sunt dovada trăiniciei lemnului.

Casele din lemn, spun specialiştii, sunt benefice pentru sănătatea omului şi sunt prietenoase cu mediul ambiant. Mai mult, într-o casă din lemn iarna este cald, iar vara este răcoare, lemnul fiind un material natural bun izolator termic.

În timpul caniculei, folosirea aerului condiţionat nu mai este strict necesară ca în cazul unei case din beton, consumul de energie electrică fiind astfel mult redus. Un perete exterior din lemn, cu o grosime de aproximativ zece centimetri, asigură un coeficient de izolare egal cu cel al unui zid de beton gros de 160 de centimetri.

Presupunând aceeaşi eficacitate, rezultă că lemnul este şi mai ieftin, şi mai eficient decât cărămida sau betonul. Şi, cum de regulă copacii se taie într-o zonă apropiată locului de construcţie, transportul acestui tip de material implică şi un consum mai mic de carburant.

Vara răcoare, iarna cald

Chiar şi casele din cherestea prelucrată, aşa cum se construieşte modern, sunt mult mai eficiente energetic decât cele de beton. Acestea necesită o cantitate mai mică de energie pentru încălzire în timpul iernii sau pentru răcirea din timpul verii.

În comparaţie cu structurile clasice, calculate la acelaşi grad de izolare, casele din lemn pot fi cu până la 15% mai eficiente energetic decât casele din panouri de tip sandvici. „Lemnul este izolant. Având o structură naturală alveolară, se reduce mult transferul de energie, eliminându-se toate problemele termice.

Lemnul are rata de conductibilitate termică cea mai scăzută, de zece ori mai mică decât betonul, de pildă. În raport cu o construcţie tradiţională, o casă din lemn face economie de energie de 30% ", explică directorul comercial „TVconstruct", Andrei Sărmăşanu.

O astfel de casă implică un consum mai mic de materiale de construcţii. Diferenţa între cantitatea de materiale de construcţie folosite în structurile clasice şi cele din lemn nu poate fi măsurată exact, din cauza variatelor sisteme de construcţie pentru casele clasice, dar şi pentru cele din lemn. Dar, în cazul caselor din buşteni, pereţii interiori şi exteriori nu mai necesită alte izolaţii sau straturi adiţionale de material.

 

Buştenii, o variantă „beton"

 

Materialul lemnos destinat construcţiilor trebuie tratat. Nici buştenii şi nici grinzile de acoperiş nu pot fi lăsate netratate, pentru că vor fi atacate de ploi şi de insecte dăunătoare. "Soluţiile folosite sunt produse «eco» certificate în Uniunea Europeană.

Există diverse grade de calitate ale acestor produse, dar pentru oricare dintre ele nu există niciun risc pentru om", mai spune Sărmăşanu. Ca atare, înainte de montare, lemnul se tratează împotriva insectelor, a ciupercilor şi a putregaiurilor, fiind impregnat cu substanţe speciale pe bază de apă, ce păstrează culoarea naturală a materialului sau, la cererea clientului, cu soluţie colorată.

Firmele fac şi ignifugare cu soluţii ce întârzie aprinderea lemnului. Unul dintre marile avantaje ale construirii unei clădiri din buşteni este şi acela că deşeurile care rezultă în urma prelucării lemnului sunt biodegradabile şi rămân la punctul de lucru al firmei, terenul păstrându-se curat după montajul pe amplasamentul final.

Locuinţele din buşteni nu necesită izolaţii la interior şi nici la exterior. „Numai între buşteni ce se face izolaţie cu vată minerală, un material foarte rezistent la foc", precizează Sărmăşanu.

Se întâmplă ca buştenii să mai crape. „Sunt inevitabile crăpăturile. Dar uscându-se natural şi fiind trataţi, buştenii nu crapă excesiv, rezistenţa şi izolaţia construcţiei nefiind afectate", susţine Andrei Sărmăşanu.

Rezistenţă mai mare la cutremure

Lemnul întruneşte calităţi esenţiale necesare unui material de construcţii ideal: este rezistent şi elastic. „Elasticitatea îi permite lemnului să suporte sarcini suplimentare fără a atinge punctul de rupere.

De aceea, în regiunile cu ­înalt risc de seism, din Japonia sau California, casele se fac numai din lemn", ne-a explicat Andrei Sărmăşanu. Tot datorită elasticităţii lemnului nu apar fisuri în pereţii construiţi din acest material natural, iar vibraţiile sunt amortizate.

Totodată, lemnul are puterea de a absorbi undele seismice. Dar uneori sunt necesare îmbunătăţiri. „Atunci când zona de amplasare a casei este puternic poluată fonic, se pot adăuga între pereţi materiale suplimentare, cu rol fonoizolant. Pentru casa din buşteni, izolarea fonică este dată de grosimea peretelui, adică de grosimea buştenilor folosiţi", a mai spus directorul comercial al ­„TV construct".

 Avantaje

 Prelucrarea lemnului este un proces puţin poluant.
Deşeurile care rezultă în urma prelucării lemnului rămân în punctul de lucru şi astfel terenul se menţine curat după montajul pe amplasamentul final.

Este cel mai bun material izolant natural termic şi fonic.
Lemnul este viu, respiră, realizează schimbul de aer în mod natural, nu există senzaţia de sufocare, dar nu poate fi reutilizat sau reciclat.
Casele din lemn se comportă bine la seisme, datorită elasticităţii.
Nu necesită fundaţii speciale cu armături excesive, precum casele cu pereţi din beton sau cărămidă.
Montajul se face indiferent de anotimp, în termen mai scurt şi la un preţ mai mic decât al unei locuinţe obişnuite.

Dezavantaje

Materialul lemnos se obţine prin tăierea copacilor.
Casele din lemn necesită protejare periodică împotriva apei şi a cariilor.
Sunt necesare costuri suplimentare de tratare a materialului lemnos cu substanţe neinflamabile, altfel existând riscul distrugerii totale în caz de incendiu.
Revinderea unei astfel de case este mai greu de realizat decât în cazul uneia obişnuite.

Casă din lemn veche de 800 de ani

„Cea mai veche locuinţă din lemn din Europa Centrală, Casa Niderost, a fost construită în anul 1176 în Schwyz, Elveţia. Ea a dăinuit până în anul 2002, când proprietarul a anunţat că va demola casa veche de peste 800 de ani, aproape distrusă de trecerea vremii.

Autorităţile nu au permis însă distrugerea monumentului şi, după îndelungi negocieri, soluţia de compromis a fost mutarea casei, urmată de o restaurare minuţioasă.

Casele de lemn din Boston, ridicate în anul 1800, sunt locuibile şi acum. „Sunt construcţii vechi din lemn, inclusiv în România.

De pildă, bisericile din lemn din Maramureş, care rezistă de sute de ani, în pofida metodelor rudimentare folosite pentru tratarea lemnului", a mai spus Sărmăşanu.

Astăzi, o casă din buşteni, „tip de locuit", de 118 metri pătraţi, cu patru camere şi dependinţe, costă aproximativ 39.000 de euro, iar o casă de vacanţă, de 65 metri pătraţi, ajunge şi la 24.000 de euro, „la roşu".

 

Sursa

5 august 2008