Dragoş Bucur, Dana Nălbaru şi fiica lor, Sofia, speră să petreacă sărbătorile de iarnă în casa ecologică pe care o construiesc în Baloteşti. Actorul şi cântăreaţa abia aşteaptă să lase în urmă betoanele din Bucureşti şi să se bucure, în fiecare zi, de avantajele pe care ţi le oferă o casă la curte. Primul pas l-au făcut acum patru ani, când, sătui de viaţa la bloc, au început să caute un teren ca să-şi facă o casă pe pământ. Atunci preţurile erau încă foarte mari şi, după un calcul rapid, au ajuns la concluzia că cea mai bună variantă este un teren în afara Bucureştiului.

15498-117749-dragos-bucur-2.jpg„Dac-aş fi avut un milion de euro mi-ar fi convenit să dau 500.000 şi să am aceeaşi suprafaţă şi acelaşi stil de casă în Bucureşti. Nu-mi permit. Şi atunci am făcut un raport dorinţe-mijloace şi am ajuns la locaţia asta", explică Dragoş Bucur.

Baloteşti. Aici, Dragoş şi Dana au găsit un teren de 1000 mp într-o zonă liniştită şi foarte frumoasă. „Pădurea nu ştiu dacă-s 60 de metri în dreapta, şi lacul vreo 65 sau 70 de metri", povesteşte actorul.

Nu le pare rău că au cumpărat atunci când preţurile erau sus, pentru că aici nu s-a schimbat mare lucru de când cu venirea crizei. „Era ceva mai ridicată piaţa, dar aici n-a scăzut terenul. Atunci când l-am luat eu era 45 de euro, şi acum cred că e undeva între... e foarte ciudată zona asta în care e casa mea, e zona broscari, şi e foarte ciudat. Găseşti terenuri între 40 şi vecinul de alături, din câte înţeleg, îl vinde cu 200. Nu cred c-o să-l dea vreodată", spune deschis Dragoş Bucur.

De construcţie s-au apucat abia anul acesta, după ce s-au rezolvat o serie de probleme. Începând cu traficul de pe DN1 şi până la convingerea buncilor Sofiei de a lăsa Bucureştiul pentru Baloteşti. „Ne-a fost teamă. Acum patru ani era destul de greu accesul aici. Noi stăm în Drumul Taberei în prezent. Din Drumul Taberei până în Victoriei, unde am eu biroul, de exemplu, fac dimineaţa 45 de minute. Acum patru ani de aici până în Victoriei cred că făceam o oră şi. De când s-a rezolvat treaba asta cu intrarea în Bucureşti fac cam 25 de minute până în Victoriei. În momentul de faţă părinţii mei se mută cu noi. Mă rog, nu cu noi în casă. Aşa cum e făcut proiectul sunt două apartamente separate, cu intrări separate, dar, avându-i pe ai mei alături mi-e ceva mai uşor, sunt mai relaxat cu Sofia. Acum patru ani ai mei nu vroiau şi ne-a fost teamă să venim aici noi doi cu Sofia. Ne gândeam ce facem cu grădiniţa, ce facem dacă avem treabă, ce facem dacă Dana pleacă în vreun turneu... eu am filmări. Acum lucrurile sunt mai aranjate din punctul ăsta de vedere".

Dragoş Bucur şi Dana Nălbaru au ştiut de la început că vor un alt fel de casă. Ecologică.
„Noi am ştiut de la început că nu vrem beton. Am stat, ne-a gândit, hai,mă, să nu mai stăm în beton. Am crescut şi eu şi tu între patru pereţi aici la bloc, să ne bucurăm de aer, de grădină, de lemn şi aşa mai departe", povesteşte actorul.

Mai întâi a fost proiectul, la care au lucrat împreună cu o prietenă de familie, arhitect de profesie. „Noi proiectul l-am făcut neştiind din ce o să construim. Proiectul e făcut cu Cosima Partani, o prietenă de câţiva ani bună a noastră, arhitect. Cred că a durat vreo trei luni de când am avut prima discuţie cu Cosima până am ajuns la varianta finală a proiectului. Noi înainte spuneam că ne-am informat, am căutat mult pe net şi am găsit un stil de casă care ne place, respectiv stilul ăsta cubist şi cu multe geamuri, i-am arătat Cosimei şi pornind de la stilul ăsta şi pe nevoile noastre a ajuns la proiectul final", spune Dragoş.


Apoi, el şi Dana s-au înarmat cu multă răbdare şi au început să caute informaţii despre materialele din care îşi vor face casa. „Am trecut prin toate variantele pe care le găseşti pe piaţă. Construcţia clasică din lemn cu bulumaci d-ăia foarte mari, genul de casă de munte. Am auzit că ar putea apărea destul de multe probleme pe tipul ăsta de construcţie, că trebuie să fie lemnul bun, că meseriaşii trebuie să fie unii ok, că aici în Bucureşti nu găseşti. Am ajuns la varianta aia, beton cu folie de polistiren, betonul care se toarnă în fabrică. Acolo am înţeles că-s alte probleme, că nu poţi să-ţi foloseşti proiectul tău, că trebuie să iei proiectele constructorilor şi aşa mai departe. Am ajuns la varianta cu senvişurile alea care se găsesc peste tot, OSB cu vată minerală... am înţeles că, tot aşa, dacă nu sunt bine construite şi nu ai grijă să compactezi bine vata de sticlă nu iese bine, că ai probleme la izolaţie. Şi uite încet-încet, tot cu internetul, internetul să trăiască, am ajuns la tipul ăsta de construcţie. Se numeşte SIP. E un termen general folosit în afară Structural Insulated Panels. Sunt tot nişte panouri, numai că panourile astea sunt făcute în fabrică. Au nişte panouri din OSB umplute cu spumă poliuretanică sub presiune. Fiind sub presiune, asta înseamnă că e foarte dens materialul ăla şi termoizolează foarte bine", explică Dragoş.

Însă asta nu era suficient. Danei îi este frică de cutremure, aşa că a mai durat ceva până au luat decizia finală. „A durat cred că vreo 7 luni până ne-am hotărât. Am verificat care este rezistenţa termică, care este rezistenţa la cutremure, am văzut tot felul de filmuleţe cu o maşină care stă pe panou, cu un elefant care calcă, tot felul de chestii d-astea, că prin Japonia după nu ştiu ce cutremur astea au fost singurele case care au rămas în picioare, mă rog, tot aşa".

După aceea, au început să caute o firmă care le putea aduce materialele de care aveau nevoie. „Am reuşit să găsesc în ţară nişte producători, sunt nişte greci, Green Panel, am ajuns la ei, am avut nişte discuţii, am fost să văd nişte construcţii făcute de ei, şi în cele din urmă am rămas pe varianta asta", povesteşte Dragoş.

Pentru că, spune el, deşi depinzi de maşină şi nu există o grădiniţă în apropiere, sunt şi o mulţime de avantaje. „Avantajele sunt o dată astea de cutremur, doi partea termică pentru că ala, fără o altă izolaţie suplimentară casa asta, spun ei, şi ce am citit pe internet, că îţi asigură nişte reduceri la consumul de energie de vreo 70-80%. Şi la cum se anunţă gigacaloria, contează. Mai e un avantaj. Noi trebuie să ne mutăm destul de repede. În momentul de faţă casa e construită cu un credit. Creditul se plăteşte din apartamentele pe care le lăsăm la închiriat. Cu cât durează mai mult construcţia, cu atât suport eu din buzunar creditul şi nu-mi convine", spune deschis proprietarul casei ecologice.

Şi, spre bucuria lui, lucrările avansează văzând cu ochii. „Casa asta, construcţia pentru ea, a început în august, asta însemnând fundaţia. Am făcut o pauză de vreo lună jumate, asta înseamnă că la stadiul în care o vedeţi acum, de la zero până acum au trecut cam două luni jumate de construcţie efectivă, ceea ce e foarte bine. Eu aş vrea să fie gata până în Crăciun. Nu cred că o să fie gata să mă pot muta, asta însemnând să am mobila aranjată, să fie trotuarele făcute, să am aleile să pot umbla. Dar măcar să facem Crăciunul aici ar fi un cadou foarte frumos pentru toată lumea", crede Dragoş.

Deşi iniţial au vrut să construiască două case, una lângă alta, până la urmă, din economie de teren, cei doi au ajuns la concluzia că ar fi mai bine să existe o singură construcţie. Ecologică, fără acoperiş, pe stil minimalist. „Casa are 250 mp, cum spuneam, două apartamente, preţul final, pe hârtie, a fost undeva estimat la vreo 96.000, asta la cheie. Bănuiesc după ultimele calcule făcute de mine că o să ajungă pe la vreo 108.000. Asta cu utilităţi, gard, încă o termoizolaţie exterioară, pentru că spuneam că mai ai varianta de încă o termoizolaţie, se numeşte evoterm. Şi cu termoizolaţia asta teoretic ajungi la sistemul de casă pasivă - n-ai pierderi interior exterior."

Apartamentele au suprafeţele utile de 114, respectiv 90 mp, la care se adaugă o terasă imensă, de circa 60 mp pentru care Dragoş spune că îşi invidiază părinţii. Însă îl consolează living-ul cât un apartament de două camere. „La parter am hotărât să punem un living de neam prost. E mare livingul, are vreo 60 si ceva de metri. E adevărat că are şi o bucătărie deschisă în ăstia 60 intră şi bucătăria, cu nişte geamuri foarte mari, practic doi pereţi sunt din sticlă, cu nişte uşi care se culisează şi rămâne deschis vara aproape tot livingul. Şi în partea din spate a casei e zona de dormitoare. Sunt trei dormitoare, fiecare dormitor are câte-o baie personală, şi două mici magazii. Dormitoarele au un perete din sticlă. Asta înseamnă că partea care dă afară, peretele din faţa patului e din sticlă. Mie-mi place foarte mult lucrul ăsta, evident că se va închide chestia asta. Am găsit un sistem de rulouri exterioare care se pun... casa are o buză de la geam până unde se termină peretele, are în spate 60 cm şi în faţă aproape 80 şi se creează aşa, un fel de balconaş. E, ruloul ăsta va fi pus la nivelul casei şi va fi retragerea aia de 60-70. şi rulourile astea-s pe telecomandă, se închid aşa frumos şi-ţi dau şi intimitatea de care, na, ai nevoie în dormitor la urma urmei. Dar cred că va fi frumos să mă trezesc dimineaţa acolo, să apăs pe telecomandă şi să se ridice ruloul să văd grădina", mărturiseşte actorul.

Dragoş spune că nu are motive să se plângă de vecinii săi, însă recunoaşte că i-ar plăcea ca locul acestora să fie luat de prietenii lui buni. „Din fericire am vecini foarte buni. E un nene care îşi construieşte alături, mai e unul vizavi. Să văd ce o să mai vină. Mi-ar plăcea să fie prietenii noştri, cu care tot ieşim."

Spre deosebire de alţi oameni, care visează cu ochii deschişi la o casă de vacanţă, Dragoş Bucur spune că nu şi-a dorit niciodată aşa ceva. „N-am înţeles niciodată rostul unei case de vacanţă. Adică mie îmi place atunci când plec în vacanţă să mă duc la un hotel sau undeva, să mă trezesc dimineaţa să-mi facă cineva mâncarea să plec şi când mă întorc să fie aşternuturile schimbate şi curat în cameră", spune Dragoş Bucur.

Ar pleca din România? Da, dar nu ar părăsi sub nicio formă bătrânul continent. „Sunt două variante. Sigur Europa, în orice caz, iar variantele ar fi Suedia sau Londra."


6 December 2010