Din cauza
disconfortului ori fiindca si-au inchiriat apartamentele,
Bucurestenii din blocurile cu bulina rosie refuza consolidarile
ADEVARUL
- 22.11.2004 |
 |
* Din 122 de blocuri pericol public, au fost consolidate numai cinci
* 150-200 de euro, costul
lucrarilor pe metru patrat
Mai mult de jumatate dintre
locatarii blocurilor cu bulina rosie din Capitala refuza consolidarile, desi
specialistii avertizeaza ca in 2006 ne paste un cutremur devastator. Oamenii
motiveaza ca nu le convine sa stea cu nasul in praf si moloz un an si
jumatate, cat dureaza lucrarile. Ca sa-i convinga, Guvernul a incercat sa-i
ajute financiar, suportand costurile consolidarii (pana in 150-200 euro/mp)
pentru persoanele cu venituri sub 6 milioane de lei. Celelalte achita suma
in 25 de ani, in rate lunare egale, fara dobanda si numai dupa terminarea
lucrarilor.
Facilitatea ii avantajeaza cel mai mult pe pensionari, iar majoritatea
locatarilor care au acceptat consolidarile sunt batranii. "Blocul nostru e
primul din tara care a fost consolidat dupa legea noua. Se afla pe str.
Mihail Kogalniceanu si are cinci etaje. Am dus o munca titanica incercand sa-mi
conving vecinii sa-l consolidam. La inceput nici unul nu voia. A trebuit sa
bat la usa fiecaruia si sa-i conving pe rand. Ma speria rau gandul ca, dupa
un cutremur puternic, o sa las in urma mea doar o gramada de moloz. Unde mai
era atunci munca mea de-o viata?", se intreaba o fosta profesoara, acum
pensionata.
Alt batran se chinuie degeaba sa aduca echipa de consolidari in blocul
lui: "Stau intr-un bloc de pe Magheru, incadrat la risc seismic de gradul
unu si construit in 1933. A trecut cu bine de cutremurul din 1940, dar la
cel din '77 a cazut tencuiala. Atunci, Ceausescu a pus sa se consolideze
doar parterul si primul etaj, chiar daca blocul are 9 etaje. Am auzit ca s-a
anuntat cutremur mare in 2006 - am fost inginer constructor si stiu ca
blocul asta se va face farame. Acum stau aici aproape 200 de suflete.
Ma lupt ca nebunul sa-i conving pe 50% plus unu sa facem
reparatiile". Oricat de "bolnav" ar fi un bloc, consolidarea nu se poate
face decat pe baza hotararii asociatiei de locatari/proprietari, iar pentru
asta e nevoie de acceptul majoritatii locatarilor. Primaria de sector ii
poate da in judecata pe cei care refuza. Problema e ca in unele cazuri
hotararile instantei s-au batut cap in cap. "Fiindca imobilul de pe strada
Calderon nr. 59 este pericol public, Primaria sectorului 2 i-a dat in
judecata pe 8 locatari de acolo, care refuzau indarjiti consolidarea.
Acelasi complet de
judecata a dat castig de cauza la 4 dintre ei, iar celeilalte jumatati nu",
spune Ileana Tureanu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului. Mai inspirati, altii au acceptat consolidarea
doar pentru a-si vinde mai scump locuintele. De pilda, apartamentele din
Lascar Catargiu, consolidate cu 18.000 de euro, s-au vandut ulterior cu
100.000 de euro. Fiindca cei mai multi locatari nu se indura sa plateasca
reparatiile si nici autoritatile nu se implica prea mult, programul
consolidarilor se misca deocamdata ca melcul.
In Capitala, intre 2001
si 2004, s-au finalizat proiecte de consolidare pentru numai 21 de cladiri
din clasa intai de risc seismic. Din 122 de cladiri incadrate in aceasta
clasa, numai 5 au fost consolidate, 9 fiind in faza de executie. In 1990,
problema consolidarii blocurilor a fost rediscutata, Guvernul propunand
proprietarilor sa-si evalueze locuintele.
Asta a durat 7 ani. De-abia in
1998-1999, oficialii au facut liste cu cladirile periculoase. Consolidarile
propriu-zise au inceput tarziu - in 2002. In Capitala, cele mai periculoase
raman blocurile de pe Calea Victoriei. Aici nu s-a consolidat nici unul,
fiindca proprietarii nu locuiesc la adresa, ci si-au inchiriat spatiul
diverselor firme.
Alina Badalan
|
