În mod tradiţional, România este ataşată de construcţiile de cărămidă. Cărămida s-a folosit atât de des încât a căpătat titlul de singurul cel mai rezistent şi eficient material de construcţie. Mulţi îşi amintesc însă şi blocurile comuniste cu pereţi de BCA, iar în ultimii ani, acest trend a revenit în construcţii. IMOPEDIA.ro a discutat cu constructori care folosesc ambele materiale în mii de construcţii mari şi mici anual şi a realizat un rezumat al celor mai mari avantaje şi probleme ale fiecăruia.

25503-bca-vs-caramida.jpgBCA-ul a stat mult timp în umbra cărămizii şi mulţi dintre constructori, precum şi viitorii beneficiari susţineau ferm că nu folosesc acest material din cauză că nu este calitativ. S-a spus că BCA-ul înseamnă o izolare termică mai slabă, că ia foc cu uşurinţă, că cedează mai uşor la cutremure. În ultimii ani însă, ponderea construcţiilor din BCA a crescut considerabil, iar utilizatorii materialelor au trecut drept mituri multe dintre aceste afirmaţii. Primii care au contrazis acest trend au fost constructorii de clădiri mari.

„Clădirile comerciale şi blocurile de apartamente sunt deja făcute în mod normal cu BCA. Totuşi, în ultimii doi ani, segmentul de case unifamiliale a fost cel care a performat cel mai bine pe piaţa de BCA şi am observat o dezvoltare benefică pentru noi. Omul de rând, investitorul privat, cum îl numim noi, cel care vine cu banii de acasă, şi el a început să tindă spre BCA”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Marius Dragne, director de marketing şi vânzări Xella România.

Pentru case, cărămida rămâne cel mai îndrăgit material

Totuşi, această mişcare s-a făcut destul de slab simţită pe piaţă, atât în România cât şi în Europa. Cărămidă rămâne cel mai îndrăgit material de construcţii de către români, cât şi de europeni. În fiecare an, potrivit statisticilor, în Europa, peste două milioane de noi locuințe sunt construite din cărămidă. Această cifră reprezintă 60% din totalul caselor și apartamentelor noi. Sunt popoare care încă folosesc aproape în toate construcțiile cărămida, cum ar fi  italienii, francezii şi spaniolii, care foarte rar îşi fac o casă din alt material. Și asta chiar dacă o casă din cărămidă se construieşte cu mai multă greutate.

„O placă de BCA este mult mai mare decât o cărămidă, asamblarea este mai rapidă, preţurile sunt ceva mai mici, preconcepţiile nu mai sunt atât de mari. Totuşi, clienţii de locuinţe individuale preferă să meargă pe cărămidă Porotherm. Coeficientul de izolare termică este ceva mai bun şi ca rezistenţă este de asemenea ceva mai bun. Dar când vorbim despre blocuri, clădiri mai mari, se merge pe BCA. Deci BCA-ul în general se foloseşte numai la structuri în cadre, unde rezistenţa este dată de stâlpi plus grinzi. Pe când cărămida se poate folosi şi pe partea de rezistenţă”, arată Ciprian Ana, director al societăţii de construcţii Start Tehnologic Consult.

Iar dacă discuţiile despre rezistenţa la cutremure, foc sau izolarea termică mai bună a unuia sau altuia dintre cele două materiale sunt fără de sfârşit, cu argumente de ambele părţi, un lucru este cert în cazul BCA: este mult mai flexibil la nivel de compartimentare. Pereţii de BCA pot fi dărâmaţi foarte uşor, pe când cei din cărămidă, dacă sunt dărâmaţi, afectează structura de rezistenţă a casei.

În toate celelalte condiţii, BCA-ul şi cărămida sunt similare.

  • Pot suporta orice fel de acoperiş, inclusiv din ţiglă, care este considerat un material greu care nu este indicat în cazul caselor din lemn, de exemplu
  • Permit o gamă largă de finisaje, atât la interior, cât şi la exterior. Se poate aplica orice fel de vopsea, tapet, gips carton sau chiar lambriuri de lemn
  • Sunt rezistente la dăunători, insecte şi rozătoare, fără a fi nevoie de tratamente speciale
  • Nu au nevoie de multe lucrări frecvente pentru întreţinerea în timp
  • Preţurile sunt aproximativ egale.

CITEȘTE ȘI Cum să-ţi vinzi locuinţa în mai puţin de o lună?

 

29 iunie 2012