Timpul de gândire pe care criza l-a oferit dezvoltatorilor de locuinţe a fost fructificat de unii prin avansarea pe piaţă a unor noi tipuri de construcţii. Casele ecologice vin cu un confort termic superior şi facturi la utilităţi reduse cu până la 35%.
După ce s-a concentrat în
perioada de „boom“ imobiliar asupra locuinţelor de lux cu preţuri care săreau de 100.000 de euro, dezvoltatorul cu capital australian South Pacific a fost adus cu picioarele pe pământ de criza
din industrie. Acum se află în proces de lichidare a proiectelor planificate în anii de glorie şi se pregăteşte de un nou început în zona caselor ecologice sub umbrela unei noi companii, Ozone
Homes. Investitorul a construit primul modul de 12 case, din care a vândut până acum nouă unităţi, şi se pregăteşte să îşi extindă ideea la 190 de case înşiruite.
Prima iarnă a adus şi primele rezultate de eficienţă energetică a proiectului. Cel mai mare cost de întreţinere din proiectul Avalon Residence din Tunari a fost înregistrat la un apartament cu trei camere şi o suprafaţă utilă de 67 mp, care are trei pereţi expuşi la exterior. În cazul acestei unităţi, s-a realizat un necesar pentru încălzire la consumul real efectiv de 43,7 kWh/mp/an. Consumul se situează la 47% din ţinta naţională stabilită de ordonanţa guvernamentală din 2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, care stabileşte consumul anual specific pentru încălzire sub 100 kW/mp/an. Acest consum a fost înregistrat în luna februarie 2012, când media temperaturilor zilnice a fost de -15°C, temperatura în interiorul locuinţei fiind constantă în jurul a 23°C.
„Este un rezultat optim având în vedere că, prin certificatul energetic preliminar, necesarul de căldură calculat a fost de 24 kWh/mp/an, acest calcul având la bază următorii parametri: temperatura medie minimă de -3°C şi temperatura medie minimă de confort termic 19,7°C la interior“, explică Andrew Prelea, directorul executiv al Ozone Homes şi acţionar în cadrul firmei. Preţul de vânzare al celor trei apartamente cu două camere rămase disponibile este de 42.500 de euro, fără TVA. Soluţia companiei este bazată pe panouri SIP (structural insulated panel).
Panourile din care se construiesc pereţii sunt alcătuite, în general, din două plăci din fibre orientate (OSB) sau plăci armate pe bază de magneziu de circa 15 mm la exterior şi spumă poliuretanică la interior. Coeficientul de transfer termic al materialului este de 0,022 W/mK şi are o grosime ce variază între 90 şi 210 mm. Densitatea materialului este de 46 kg/mc. Panourile au o lăţime cuprinsă între 122 mm şi 1.250 mm, o lungime maximă de 2.800 mm şi o grosime ce variază între 120 şi 240 mm.
Case din fier
O soluţie alternativă de construcţie este cea bazată pe structură metalică. Complexul Maple Place din Baloteşti vine cu un astfel de sistem, utilizat la construcţia unor duplexuri cu o suprafaţă utilă de 136 mp. Până acum au fost dezvoltate opt unităţi locative, din care s-au vândut patru.
„În luna ianuarie au venit facturi de 400-500 de lei, similare celor pentru un apartament vechi de 70 mp. Din păcate, am simţit scăderea numărului de vizionări. După această iarnă, oamenii nu mai vor să plece din Bucureşti“, spune Anca Axente, marketing manager al Arh Ventures, dezvoltatorul proiectului. Pentru a atrage cumpărătorii, compania a mai umblat şi la preţ, de la 150.000 de euro, cât era iniţial preţul pentru un duplex mobilat şi utilat, s-a ajuns la 125-130.000 de euro sau varianta la cheie cu 115.000 euro. Compania este pregătită să înceapă lucrările de fundaţie pentru celelalte şase case din prima etapă, care vor fi finalizate în funcţie de vânzări. Durata de construcţie a unei asemenea locuinţe este de trei luni.
Fuga de necunoscut
Auditorii energetici consideră că facturile adunate în iarna care tocmai s-a încheiat ar putea convinge tot mai mulţi români aflaţi în căutarea unei locuinţe să ia în considerare şi aceste alternative. „Iarna viitoare ne va bubui pe toţi, pentru că anul acesta încă am mai avut căldura subvenţionată. În Bucureşti, blocurile termoizolate nu au mai fost subvenţionate şi s-a plătit 320 lei pe gigacalorie, dar pentru acestea diferenţa se va face abia iarna viitoare. Proiectele care vin cu soluţii alternative de construcţie nu sunt mai ieftine decât construcţiile tradiţionale şi nici nu sunt în buricul târgului. Dar sunt soluţii care din punct de vedere termic se justifică“, subliniază Emilia-Cerna Mladin, preşedinta Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri.
Problema costurilor de construcţie a caselor ecologice ar putea fi rezolvată printr-un volum mai mare, în opinia specialiştilor. „Românii se gândesc că nu pot avea o asemenea casă din cauza costurilor foarte mari. Metrul pătrat de casă pasivă este la circa 1.350 de euro/mp. Acest preţ ar fi bun pentru România, pentru că s-ar contrabalansa costurile cu materialele şi manopera prin volum. Dacă ANL s-ar orienta către dezvoltarea de locuinţe cu tehnologii noi ar fi un pas“, consideră Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România.
29% din fondul locativ al ţării, adică circa 1,6 milioane de unităţi, sunt case din chirpici, ceea ce ne plasează pe primul loc în UE după numărul de case ecologice
22 March 2012
