Capitala s-a transformat intr-o adevarata banca imobiliara, dinamica pietei de profil care aduce randamente superioare castigurilor din dobanzile bancare atragand tot mai multi investitori, in cea mai mare parte straini.
"Bucurestiul a devenit o banca imobiliara, de bunuri construite, si va mai ramane asa mult timp de aici inainte", a declarat Stefan Dumitrascu, arhitect-sef in cadrul Primariei sectorului 3 din Capitala in cadrul seminarului "Cat de profitabila este investitia intr-un apartament?", organizat de saptamanalul Business Magazin in parteneriat cu agentia imobiliara Regatta si firma de avocatura NH Dr. Monika Hirsch.
De aceeasi parere este si Sorin Lacusta, directorul departamentului rezidential al companiei imobiliare Regatta, care subliniaza ca majoritatea unitatilor locative din ansambluri sunt vandute investitorilor straini.
"Desi s-au mai redus in ultima perioada, profiturile pe piata de la momentul achizitiei unei locuinte in stadiu de proiect si pana la vanzarea la finalizarea constructiei se situeaza intre 15 si 50%.
Pe viitor estimam mentinerea acestor marje de profit si nu cred ca se va reduce sub 15%", a spus Lacusta.
El a adaugat ca este un dezavantaj pentru romani ca investitorii vor revinde locuintele la preturi mai mari si a sustinut derularea unei campanii pentru a incuraja achizitia de locuinte de catre persoane fizice romane si mai putin de catre investitori.
Multitudinea proiectelor imobiliare anuntate sau dezvoltate in ultimii ani a pus o presiune si mai mare asupra traficului, a conditiilor de mediu si, mai ales, asupra confortului urban oferit cetatenilor, in contradictie cu preturile din ce in ce mai mari la apartamente.
In opinia lui Dumitrascu, scaderea confortului urban a impartit opinia publica in doua tabere: unii care sustin ca ar trebui ca orasul sa se "inchida" investitorilor si altii care cred ca dezvoltarea lui trebuie sustinuta.
"De multe ori am auzit solutii de genul ar trebui sa stopam dezvoltarea orasului. Total gresit. Un oras devine puternic in momentul in care creste pe verticala", a spus Dumitrascu.
In timp ce cumparatorii sunt speriati de preturile care li se par foarte mari, investitorii se tem si ei de perspectiva pe termen lung a dinamicii dezvoltarilor imobiliare din cauza lipsei fortei de munca sau a salariilor din ce in ce mai mari din constructii.
"Una dintre primele zece firme de constructii din Bucuresti are capacitatea sa construiasca doar 25.000-30.000 de metri patrati pe an. Primii zece antreprenori pot realiza un total de pana la 300.000 mp anual", spune Dorinel Cazacu, delegat pentru Romania al dezvoltatorului imobiliar spaniol GEA Prasa.
El a adaugat ca firmele de constructii importante din strainatate ezita sa intre pe piata romaneasca "pentru ca stiu ca nu au cu cine sa lucreze, desi preturile constructiilor sunt in crestere pe piata locala".
Profitabilitatea unui ansamblu imobiliar este suma mai multor factori, printre care pretul terenului, durata de executie, cererea, puterea de cumparare a consumatorilor si cheltuielile legate de constructia propriu-zisa si de forta de munca necesara.
Desi difera de la caz la caz, profitul obtinut de catre dezvoltatori prin vanzarea unui ansamblu de apartamente variaza intre 35% si 50%, in functie de fiecare proiect in parte.
"Profiturile dezvoltatorilor se situeaza peste nivelul de 35%, sub acest prag niciun investitor nu incepe un proiect", a spus Lacusta.
O mare problema recunoscuta de aproape toti participantii la seminarul Business Magazin este si calitatea indoielnica a unora dintre ansamblurile nou construite.
Arhitectul-sef al sectorului 3 este de parere ca mai mult de jumatate dintre noile constructii nu aduc nimic nou in ceea ce priveste confortul fata de blocurile construite in perioada comunista. O problema vizibila la noile ansambluri rezidentiale este si lipsa spatiilor verzi.
"Daca ne uitam la blocurile vechi, vedem o multime de gradini la parter. La blocurile noi nu le vedem deloc. Spatiul verde se traduce in aceste cazuri la un spatiu verde situat in pozitie centrala. Unii dezvoltatori fac reclama unor proiecte, consdierand ca spatiul verde reprezinta terenul pe care nu s-a construit, unde sunt incluse si drumurile sau parcarile", a declarat Ionut Bordei, partener in cadrul companiei imobiliare Eurisko.
Scumpirea terenurilor din Capitala si scaderea suprafetei libere, fara constructii, ar putea aduce pe piata imobiliara un fenomen nou, respectiv demolarea blocurilor comuniste pentru terenurile pe care stau si nu pentru valoarea apartamentelor. "Este ceva normal. Face parte din dezvoltarea unui oras demolarea blocurilor vechi pentru a face loc celor noi", explica Dumitrascu.
El a adaugat ca se asteapta ca in urmatorii ani sa fie demolat primul bloc comunist de catre un dezvoltator interesat de o suprafata construibila de teren intr-o zona buna.
Sursa25 October 2007
