Atribuirea de terenuri împădurite şi de terenuri agricole ar fi cea mai potrivită cale de despăgubire a foştilor proprietari deposedaţi înainte de 1989, potrivit unei asociaţii a acestora. Regia Romsilva administrează 3,5 milioane ha de pădure ale statului şi are litigii pentru recuperarea a peste 400.000 ha. Altă variantă: obligaţiuni de stat.
„Una dintre cele mai potrivite căi de rezolvare a
problemei despăgubirilor este atribuirea de terenuri împădurite în contul sumelor la care foştii proprietari au dreptul. Am propus această cale şi sper să fie inclusă în viitoarea lege care va
reglementa despăgubirile. Statul are milioane de hectare", a declarat Adrian Iuraşcu, preşedintele Forumul Civic Românesc, asociaţia-umbrelă care reuneşte 11 organizaţii de proprietari
deposedaţi de regimul comunist. Reprezentantul foştilor proprietari susţine că defrişările sălbatice s-ar diminua semnificativ odată ce pădurile ar fi private.
Estimările privind valoarea tuturor sutelor de mii de cereri de despăgubire ajung la 20 de miliarde de euro, astfel că nici măcar privatizarea integrală a pădurilor ţării nu ar rezolva problema. Un milion de hectare de păduri ar putea fi echivalat cu despăgubiri în valoare de 1,5 - 2,5 mld. euro, în funcţie de tipul de pădure de pe terenul respectiv, potrivit anunţurilor actuale. În acest caz, Adrian Iuraşcu ar recurge la soluţia terenurilor agricole, ca şi a imobilelor Regiei Patrimoniului de Stat.
Valoarea de piaţă a pădurilor româneşti era de 2-3 ori mai mare acum trei ani. Suprafaţa totală a fondului forestier din România este de 6,4 milioane ha, din care Romsilva administrează 3,5 milioane ha de pădure proprietatea statului şi aproape 1 milion ha de pădure din proprietatea privată.
„Nimănui nu îi pasă şi autorităţile nu au nici o soluţie pentru a continua treaba lăsată neterminată de Fondul Proprietatea şi de despăgubirile în natură. Din cele peste 820.000 de cereri de despăgubire, estimez că s-au reolvat abia 40%. În plus, acum procesul este blocat de disfuncţionalităţile de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP)", a adăugat Adrian Iuraşcu. Disfuncţionalităţile respective au căpătat accente penale după arestarea pentru corupţie a unui vicepreşedinte.
Ultimatum
Problema despăgubirilor va deveni în scurt timp critică, pentru că în iulie anul viitor devine scadentă o decizie - ultimatum a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care cere României o nouă lege şi căi mai eficace de despăgubire. Cam de un an, de când a apărut ultimatumul CEDO, funcţionează cu mari pauze, un grup de lucru, care ar trebui să stabilească noile metode de despăgubire.
„Povestea cu pădurile este cel puţin o fantezie. Numai modul de echivalare a despăgubirilor ar crea mari probleme. Cred, totuşi, că grupul de lucru se va trezi brusc din apatie când se vor fi epuizat şi ultimele acţiuni la Fondul Proprietatea şi partidul de guvernământ va arunca în arenă un proiect de lege, care, odată ajuns în Parlament ... Dumnezeu cu mila...", a declarat un cunoscut un specialist implicat în proces, până nu demult.
Una dintre variantele care ar putea umple golul lăsat de Fondul Proprietatea ar putea fi emisiunea şi distribuirea de obligaţiuni de stat, „cea mai bună soluţie şi încă una cu care, la un moment datr a fost de acor şi cel mai mare partid din opoziţie", potrivit sursei citate.
ANRP nu a reuşit să plătească în numerar, în cinci ani de functionare, decât aprope 600 mil.lei, pentru aproape 4.000 de persoane, şi i-au mai rămas de dat doar câteva zeci de milioane de acţiuni ale Fondului Proprietatea din cele peste 13,7 miliarde pe care le+a avut la dispoziţie.
11 November 2011
