România este o ţară care iubeşte moneda euro. De la industria auto, cea a telefoniei şi până la instituţiile financiare, toate promovează preţuri în euro. Banca Naţională a început demersuri pentru a schimba acest comportament, dar doar recent, iar rezultatele încă nu s-au făcut simţite. Din contră, gradul de îndatorare al românilor în monedă europeană continuă să crească, chiar şi în această perioadă de turbulenţe. Tocmai de aceea, evoluţia cursului s-a transformat într-un motiv permanent de panică pentru majoritatea românilor, care îşi văd ratele crescând constant.

23947-2840838-998886-.jpgJoi şi vineri moneda naţională s-a depreciat vizibil faţă de euro, iar luni euro a continuat creșterea, atingând un nou maxim istoric față de leu. Pentru posesorii de credite în euro, aceasta este una dintre cele mai proaste veşti pe care le pot primi. Din cauza procentului mare de credite în monedă europeană, consumatorii reacţionează instantaneu la şocurile pe curs.

„Majoritatea are venituri în lei şi trebuie să facă un efort mai mare pentru a-şi plăti creditele. Totuşi, nu cred că va continua deprecierea leului. Cred că se va stabiliza la nivelurile actuale. Dacă ar continua şi s-ar amplifica deprecierea, lucrurile s-ar înrăutăţi. Aşa cum este în prezent situaţia nu va fi un impact vizibil, semnificativ. Nu înseamnă că impactul va fi favorabil. Deja creditele neperformante au ajuns la niveluri alarmante şi unele bănci au dificultăţi”, spune analistul Aurelian Dochia.

Euro ar putea să crească anul acesta, dar nu spectaculos

Această perspectivă rezervat-optimistă este împărtăşită de majoritatea specialiştilor financiari. După o analiză atentă a mesajelor trimise de BNR, specialiştii sunt de părere că nu există un motiv puternic de îngrijorare pentru consumatorii produselor cu preţuri în euro. Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat, în repetate rânduri, faptul că o mişcare bruscă pe curs ar periclita zona de echilibru pe care o ţinteşte Banca Centrală. Drept dovadă, Banca Naţională a intervenit puternic pe curs în momentul în care acesta a scăpat de sub control, spun specialiştii.

„Se pare că şi după ce a luat cotaţii din piaţă pentru a anunţa cursul de referinţă, BNR a continuat să vândă euro prin intermediul unei bănci, pentru a opri încercările de depreciere a leului. Volumele tranzacţionate joi şi vineri sunt cam de patru ori mai mari decât cele dintr-o şedinţă normală din perioade similare din anii trecuţi şi, totodată, mult peste cele din ultimele şedinţe”, a afirmat un dealer.

La începutul anului, unii analişti chestionaţi de ZF spuneau că există riscul ca în 2012 să fie testate niveluri mai ridicate ale cursului de schimb, spre 4,4 lei/euro. Ei susţineau însă că este puţin probabil ca leul să treacă de acest prag mai mult de câteva zile, întrucât banca centrală se teme că portofoliul de împrumuturi în valută se va deteriora în continuare.

Creditele în euro, în creştere continuă din 2008

Creditele în euro au crescut constant, din 2008 până acum. Astfel, statisticile BNR arată că ponderea împrumuturilor în valută din totalul creditelor contractate de populaţie era de 57% în octombrie 2008, iar în ianuarie 2012 procentul a urcat la 66%. În cazul companiilor, ponderea creditelor în valută a avansat în trei ani de la 54% la 62%.

CITEŞTE ŞI Moneda naţională începe o săptămână grea. Deprecierea leului a atins noi cote istorice.


20 martie 2012