Paza activelor imobiliare ale firmelor în insolvenţă devine o problemă tot mai acută pentru creditori. Asta pentru că, pe lângă şansele reduse de a-şi recupera banii, în ultima perioadă, furtul din imobilele firmelor în insolvenţă aproape că devine fapt divers.
Or, cel mai frecvent, principala sursă din care se pot plăti creditorii este valorificarea
activelor, prin vânzare. Şansele de valorificare a activelor la valori apropiate de cele ale datoriilor firmei insolvente sunt şi aşa destul de mici. Dacă însă ceea ce se vinde e
deteriorat sau furat, şansele de valorificare sunt şi mai reduse. Intervine astfel problema pazei activelor. De obicei, acest lucru se face din averea datornicului. Dacă însă firma
insolventă nu are bani în cont, apare o problemă. Mai precis, cei „ţepuiţi" de dezvoltator se văd puşi uneori în situaţia ca, pe lângă faptul că au rămas fără bani şi fără case, să mai dea
alţi bani, de data asta pentru paza imobilelor nefinalizate, de pe urma cărora nu e sigur că se vor alege cu ceva.
Este şi cazul unui ansamblu de vile din Cernica, început în urmă cu trei ani de austriecii de la J. Ettinger Bau. Acesta, departe de a fi gata - deşi a fost promis spre livrare încă din 2008 -, este în lichidare. Din vara anului trecut, când vilele erau în diferite faze de execuţie, nu s-a făcut mai nimic la ansamblul ce ar fi trebuit să aibă gata deja 26 de vile. Constructorul nu mai are bani să-l termine, dar nu mai sunt nici bani în cont. Bunurile imobile vor fi scoase la vânzare începând de la circa 2,4 milioane de euro. Însă ansamblul mai trebuie şi păzit. Problema este din ce bani se va asigura paza. Administratorul judiciar a propus ca plata să se facă în primă instanţă cu bani de la cei rămaşi fără case, dar cu avansurile plătite şi cu bani de la Bancpost, banca finanţatoare. Unii creditori care deţin peste 15% din creanţe nu s-au declarat de acord cu astfel de contribuţii. Bancpost, care deţine circa 45% din masa credală, vrea ca în primă instanţă să se organizeze o nouă adunare a creditorilor, pentru a alege cea mai convenabilă ofertă de securitate şi pază.
Nu puţine au fost situaţiile în care, după intrarea unei firme în insolvenţă, anumite bunuri erau sustrase din patrimoniul firmei chiar şi cu pază specializată. „Părerile în aceste situaţii sunt împărţite: unii creditori susţin că firma de pază nu a fost bună, eu sunt convins însă că există situaţii în care furturile se fac cu acordul celor puşi să păzească", a declarat un creditor al unei firme de logistică, aflate în insolvenţă.
Un caz în care firma de pază nu a fost considerată potrivită este Republica. Activele acesteia, cu hale şi terenuri, au ajuns să fie scoase la lichidare pe bucăţi, iar printre doritori s-a aflat la un moment dat şi Dedeman, care însă aşteaptă declasificarea unei hale declarate monument istoric. A existat o perioadă, anul trecut, când în curtea fostei mari uzine au pătruns „grupuri organizate de romi, care au încercat să sustragă diverse materiale de construcţii sau deşeuri metalice", conform datelor de la lichidatorul judiciar. Rezultatul a fost că s-a schimbat firma de pază, în urma selectării ofertelor fiind aleasă BGS. Pe lângă cheltuielile cu telefonul, energia şi evaluarea, paza a făcut ca totalul cheltuielilor să se ridice doar în perioada iunie-octombrie la aproape 400.000 de lei.
Când există bani pentru pază, lucrurile se rezolvă într-un anumit fel. Problema apare atunci când clienţii care au rămas deja cu „buza umflată" de pe urma banilor daţi dezvoltatorului nu mai sunt dispuşi să mai plătească alte sume pentru pază.
6 June 2011
