Vremurile pe care le traversăm nu sunt uşoare, iar acumularea datoriilor pare să fie parte din viaţa cotidiană a unui număr important de români. Contextul economic favorizează această situaţie, iar românii sunt nevoiţi să schimbe radical modul de gestionare a veniturilor. Indiferent dacă este vorba despre firme sau persoane fizice. În asemenea situaţii, soluţia este adesea una foarte dificilă: datornicii trebuie să înveţe să trăiască uneori cu mai puţin decât minimul necesar şi să încerce pe cât se poate să nu amâne plăţile mari. Altfel, acestea îi vor trage în jos mai repede decât se aşteaptă.

31002-foreclosure.jpgDatoriile sunt periculoase. Acesta este un fapt bine cunoscută şi oricine fuge de un asemenea scenariu. Totuşi, datoriile către bancă sau întreţinere sunt realitatea zilnică a mii de români. Cea mai mare problemă este că fiecare întârziere la plată, oricât de mică, poate conduce datornicul către un cerc vicios: plata următoarea va fi încărcată şi de suma restantă. În acest mod, datoriile se rostogolesc până în momentul în care devin imposibil de plătit.

„Din datele noastre, ştim că 30% dintre bucureşteni au datorii la întreţinere, iar numărul lor este în continuă creştere. Unii sunt deja în proces de executare silită, alţii sunt în pericol să ajungă acolo. Unele datorii sunt de ordinul a câteva mii de euro. dar problema cea mai mare este că banii sunt foarte greu de recuperat, chiar şi cu sentinţe executorii definitive”, arată Mioara Marinescu, preşedinte asociaţie de proprietari.

Executarea silită apare, în general, la trei luni după prima întârziere

Dacă locuinţa este cumpărat cu credit, atunci fondurile obţinute după executarea silită se întorc la intituţia finanţatoare. În fiecare an, băncile scot la vânzare zeci de mii de locuinţe cumpărate prin împrumut. Ca şi în cazul datoriilor la întreţinere, clientul este păsuit o perioadă, dar atunci când suma datorată devine prea mare, compania păgubită începe ofensiva.

„După 90 de zile de întârziere, contul clientului este restricţionat, iar din acel moment, clientul intră în procedura de executare. Mai departe, reprezentanţii băncii se deplasează la faţa locului pentru identificarea amănunţită a imobilului. Se emite somaţia de plata, în termen de 15 zile, iar aceasta este înscrisă la Cartea Funciară. Stabilirea preţului imobilului se face fie de comun acord cu proprietarul, fie cu ajutorul unui evaluator.", arată specialiştii Recupit&Asociaţii.

Aceste 15 zile sunt ultimele în care clientul poate să îşi achite datoriile. În caz contrar, anunţul de vânzare cu data licitaţiei va fi publicat. Astfel de anunţuri pot fi găsite pe site-urile băncilor, la primării, administraţii financiare, judecătorii sau chiar în ziare cu distribuire la nivel naţional. După acest punct, recuperarea locuinţei este o operaţiune dificlă, dar nu imposibilă.

„Debitorul are posibilitatea să depună în faţa instanţei de judecată o contestaţie la executarea silită, în care este obligat să demonstreze, în fapt şi în drept, că procedura de vânzare/cumpărare a imobilului nu a fost respectată, şi mai departe să solicite punerea în reposesie a imobilului.", continuă specialiştii Recupit & Asociaţii.

Supraîndatorarea este principala cauză a insolvenţei

În cazul companiilor, rata executărilor este la fel de importantă precum este cea a persoanelor fizice. Managerii tind să dea vina pe reducerea consumului, dar studiile băncilor arată că, în realitate, este vorba despre o viziune greşită a afacerii.

„Deşi scăderea consumului reprezintă principala cauză invocată de manageri, o analiză atentă arată că aceasta se clasează abia pe locul 3 într-un clasament al motivelor reale, în timp ce pe locul doi se situează deciziile greşite ale echipei de management iar pe locul 1, supraîndatorarea. Gestionând peste 650 de proceduri complexe în ultimii ani, am constatat că sunt extrem de puţine situaţiile când insolvenţa unei companii are o singură cauză. În cele mai multe cazuri este vorba despre un cumul de 2-3 factori care se suprapun şi combină deciziile managementului cu circumstanţe externe", a declarat Rudolf Vizental, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.

De la declanşarea crizei financiare, un număr de peste 90.000 de firme au intrat în insolvenţă în România, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Domeniul contrucţiilor a fost unul dintre cele mai afectate, alături de comerţ şi industria prelucrătoare.

CITEȘTE ȘI: Executarea silită poate fi evitată, cu condiţia ca datornicul să îşi dorească acest lucru

 

10 iulie 2013