Cutremurul de vineri noapte a pus România pe jar, din mai multe motive. În primul rând, estimarea inițială de 6,1 grade pe scara Richter a fost de natură să așarmeze populația, în timp ce revizuirea la 5,3 grade pe scara Richter a condus la ideea că se ascunde ceva. Această tensiune i-a obligat pe oficialii Institutului pentru Fizica Pământului și pe cei ai statului să dea câteva clarificări de natură să calmeze spiritele. Potrivit lor, un asemenea seism este normal pentru România, nu poate aduce daune și nici nu este un indicator al faptului că urmează un cutremur mai mare. Ba chiar din contră.

40893-seismograf.jpgÎn România, următoarea perioadă va fi una fără activitate seismică majoră, deci fără riscul unui cutremur mare. Cel puțin aceasta este concluzia la care se ajunge după interpretarea statisticilor de specialitate.

Cutremurele precum cel de vineri noaptea eu le pot numi nesemnificative pentru probleme mari. Ele nu generează la rândul lor seisme mai mari. Este o activitate seismică normală pentru Vrancea. Momentan, sunt absolut optimist și cred că în perioada următoare vor fi doar cutremure mult mai mici decât cel de vineri spre sâmbătă. Până la un cutremur mai mare mai este un timp. Desigur, nu pot spune viitorul, dar știu destul de multe pentru că sunt omul care a făcut partea seismică de la Casa Poporului sau la Cernavodă”, a explicat Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului.

Cutremurul de vineri noapte a avut mai multe replici, dar considerabil mai mici

Această teorie este confirmată momentan de replicile care au urmat seismului care a alarmat întreaga țară. Amândouă au avut o magnitudine de 3 grade pe scara Richter. Totuși, un cutremur mare este iminent, într-o țară cu risc seismic înalt, cum este România. Tocmai de aceea, autoritățile dau asigurări că sunt în plin proces de implementare a strategiei de răspuns la cutremur, care se va încheia în acest an. Prin aceasta, se verifică personalul specializat, aparatura și tehnica de lucru a acestora, precum se duc și campanii de informare a populației. 

Programul RO-RISK se încheie în acest an, iar prin acesta se definitivează strategia de răspuns la cutremur. Totuși, vom rămâne activi și anii viitori, pentru că vrem să schimbăm legea în așa fel încât să consolidăm clădirile cu risc seismic I. Avem un plan ambițios de dotări, avem planuri de reconstrucție și consolidare de clădiri cu bani europeni, pentru care am bugetat aproximativ 520 de milioane de euro”, explică vicepremierul Vasile Dincu, ministrul Dezvoltarii Regionale și Administrației Publice.

În ultimele săptămâni, mai multe echipe de specialiști din Ministerul Afacerilor Interne, împreună cu IGSU, au verificat documentele, bazele materiale și baza de echipament necesare în cazul unui cutremur.

Eu sunt mulțumit, am fost surprins plăcut de stadiul în care e dotarea, dar va trebui să facem mult mai mult. În ultimii ani, ISU s-a dotat, există planuri de mobilizare, planuri de urgență, planuri de reconstrucție, dar o catastrofă naturală nu poate fi complet previzibilă și nu poți fi pregătit pentru orice”, a explicat Vasile Dincu.

Seismul de vineri noapte s-a simțit pe întreg teritoriul României, dar și în Republica Moldova.

CITEȘTE ȘI: 

26 September 2016