Viitoarea ieşire din criză a economiei României va însemna şi reluarea proiectelor importante de construcţii din Bucureşti. Semnale există deja că investitorii sunt interesaţi să repornească cursa zgârie-norilor din Bucureşti, oprită pe perioada crizei.
Zgârie-nori sunt considerate clădirile cu o înălţime de cel puţin 80 de metri,
asta chiar dacă în Statele Unite standardele sunt ceva mai ridicate, referindu-se la turnuri de cel puţin 150 de metri.
Esplanada
Pe criteriile americane, în Bucureşti s-ar pregăti un singur zgârie-nori: cel mai înalt bloc proiectat pentru Bucureşti ar urma să aibă o înălţime de 210 metri, numărând între 50 şi 70 de etaje. Este vorba de o clădire inclusă în proiectul Esplanada, pentru care premierul Boc a dat săptămâna aceasta o ştire îmbucurătoare, chiar dacă deocamdată lipsită de substanţă. Conform siteului guvernului, proiectul va fi dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în parteneriat public privat. Proiectul este estimat la o valoare de investiţie situată între 800 de milioane de euro şi un miliard de euro.
Proiectul fusese câştigat printr-o licitaţie organizată în anul 2004, în urma căreia a fost desemnat partener de negociere firma „Trigranit", cu care s-a încheiat şi un acord, pentru dezvoltarea în parteneriat public privat. La finele anului 2009, acordul semnat cu investitorul, societatea ungară Trigranit, a expirat şi nu a fost prelungit. Vlad Vâlcea, directorul de dezvoltare al Trigranit, a declarat pentru B365.ro: "Nu mă pot pronunţa asupra ultimelor discuţii cu privire la evoluţia proiectului până când Esplanada nu are aprobarea fermă a premierului şi până când nu se publică, în Monitorul Oficial, o hotărâre cu privire la proiectul companiei Trigranit.Chiar dacă Trigranit şi-a suspendat activitatea în România, compania va relua activitatea dacă proiectul Esplanada va primi toate acordurile necesare, din partea autorităţilor, pentru a demara lucrările de construcţie." Totuşi, conform lui Vlad Vâlcea, proiectul trebuie revizuit înainte de a fi pus în aplicare, iar construcţia acestuia va fi făcută pe mai multe faze şi va fi finalizată în totalitate în cinci - şapte ani.
Floreasca Sky Tower
Floreasca Sky Tower, un turn de 131 de metri, ar urma să facă parte din centrul Floreasca City Promenada, un complex cu mai multe clădiri destinate birourilor, dar şi shoppingului. Sky Tower este un proiect al Raiffeisen Evolution a cărui construcţie a început în 2008, în apropierea Lacului Floreasca. Lucrările nu au trecut încă, însă, de construirea fundaţiei, pentru moment, dar stadiul şantierului poate fi urmărit în direct, prin camere de luat vederi, aici.
Finalizarea proiectului a fost amânată, din cauza crizei financiare.
Cefin Tower se va înscrie şi el în cursa clădirilor înalte, fiind gândit la o înălţime de 125 de metri, cu 36 de etaje.
Ana Tower
Lucrările de construcţie la imobilul de birouri Ana Tower din apropierea hotelului Crowne Plaza din Bucureşti vor începe în 3-6 luni, a declarat de curând omul de afaceri George Copos. Turnul ar urma să fie la fel de înalt ca cea mai înaltă clădire de acum din Bucureşti: 120 de metri.
Înălţimea de 120 de metri va face ca Ana Tower să ajungă din urmă deţinătorul recordului de înălţime de acum, din Capitală: Tower Center International, situată pe Bulevardul Mihalache, lânga Piaţa Victoriei. Aceasta măsoară 120 de metri înălţime, are 22 de etaje şi a fost construită în anul 2007:
Omul de afaceri Ioan Nicolae anunţa, de curând, că va construi cea mai înaltă clădire din România lângă Carrefour Orhideea, un bloc de 32 de etaje. Recordul va fi stabilit, fireşte, în funcţie de data de finalizare a proiectului.
Dâmboviţa Center
Centrul Dâmboviţa, care ar urma să se ridice în spatele Casei Radio, ar urma să fie format din mai multe clădiri cu înălţimi cuprinse între 135 m şi 145 m.
Lucrările la proiect, estimat la peste 700 milioane euro, Casa Radio-Dâmboviţa Center, au fost oprite, după ce Primăria Sectorului 1 a atacat în instanţă planul urbanistic zonal (PUZ). Acolo ar urma să fie construite o roată uriaşă din care să poată fi admirat Bucureştiul de sus, fântâni multicolore şi zgârie-nori care să găzduiască un cazinou, multe magazine şi locuri de distracţie.
„Primăria Sectorului 1 nu se opune construcţiei Casei Radio, deşi consideră că e inoportună prezenţa unui complex comercial în centrul oraşului. Acesta va genera un flux de câteva mii de maşini zilnic. În PUZ nu s-a ţinut cont de soluţiile de fluidizare a traficului. Autorizaţia de construire nu se va emite până nu se pronunţă instanţa în cazul procesului", a declarat Alexandru Ichim, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sectorului 1.
Încă de la anunţarea proiectului Dâmboviţa Center, reprezentanţii Uniunii Arhitecţilor din România (UAR) au atras atenţia asupra problemelor de trafic pe care le generează acesta, dar nu s-a ţinut cont atunci de aceste lucruri.
Turnul Dorobanţi
Un proiect curajos, rod al imaginaţiei arhitectei Zaha Hadid, gândit pentru zona Dorobanţi, a fost abandonat, deoarece firma care dorea să îl construiască l-a găsit prea îndrăzneţ.
Turnul ar fi avut 200 de metri înălţime.
2 May 2011
