Poftiţi în casă şi închideţi uşa, plecăm în Deltă! Pare o glumă sau o greşeală de tipar, dar vă asigurăm că nu este nici una, nici alta. Cum este posibil să te plimbi cu o casă prin Delta Dunării aflăm de la Adrian Dobre.

Pasionat de bărci şi mare iubitor al Deltei Dunării, Adrian Dobre şi-a dorit să poată fugi când şi când de zgomotul oraşului tocmai în mijlocul apelor.

Barca poate fi o soluţie, dar dacă vrei mai mult spaţiu şi confort parcă nu mai este o idee aşa de bună. Aşa că Adrian, inginer constructor de meserie, a decis să-şi construiască o casă pe apă.

"Ideea a evoluat de la dorinţa de a avea o casă de vacanţă amplasată în Delta Dunării, cât mai aproape de apă, la un ponton plutitor, cu avantajul cert de a-l putea amplasa în diferite zone, în funcţie de anotimp sau de interesul meu" povesteşte Adrian Dobre.

Pentru asta s-au adunat şase specialişti şi au pus la cale un plan de bătaie. Au făcut schiţe, sute de calcule zile şi nopţi, iar când au fost siguri ca proiectul va fi un succes s-au apucat de construcţia propriu-zisă. Asta se întâmpla anul trecut în luna septembrie. Astăzi casa este în picioare, pe apă. Misiunea a fost îndeplinită cu succes. 

"Paşii au fost relativ simpli. A fost mai întâi ideea, am pus pe hârtie un proiect sumar, apoi a trebuit să alegem tipul flotorului pe care va sta casa. Am ales un flotor din beton. Pontonul, în accepţia clasică, presupune lucrări periodice de întreţinere la flotoarele metalice, sunt dificile din punct de vedere tehnic şi costisitoare. În plus, un flotor metalic, la interior, nu poate fi verificat, coroziunea de la interior fiind duşmanul „nevăzut" al acestui tip de structură. Din aceste motive s-a optat pentru un flotor dintr-un material care să asigure, concomitent, mai multe avantaje, respectiv betonul armat. Toată lumea m-a intrebat dacă betonul pluteşte? Da, pluteşte! E legea lui Arhimede" afirmă constructorul casei plutitoare.

Şi încă un avantaj al betonului, greutatea lui fiind mult mai mare faţă de cea a unui flotor din metal, este ca întreaga construcţie să fie mult mai stabilă în bătaia valurilor şi să reziste mai bine presiunii exercitate de vânt.

Construcţia casei s-a realizat chiar pe malul Dunării, braţul Sf. Gheorghe şi a durat aproape jumătate de an. Acest tip de construcţie se poate amplasa pe lacuri naturale sau artificiale, în Delta Dunării sau pe cursuri mari de apă, condiţia este să aibă o adâncime permanentă de minimum un metru.

"Dat fiind atât dificultăţile tehnice, cât şi costurile pentru un eventual transport de la locul fabricaţiei la locul de destinaţie, se impune soluţia de a fi fabricate în imediata vecinătate a luciului de apă, într-o incintă gen batardou, ce poate fi inundată pentru lansarea construcţiei la apă. După lansarea la apă, aceasta poate fi deplasată de un vas cum ar fi un remorcher, ataşată acestuia" povesteşte constructorul.

Iluminatul casei plutitoare este asigurat de lămpi cu led-uri economice ce se pot încărca la un grup de baterii la 12 V. La rândul lor, bateriile sunt încărcate de o turbină eoliană şi de un grup de panouri fotovoltaice. Pentru soluţii de criză există un generator electric. Apa caldă menajeră este asigurată din trei surse alternative: panou solar, cantrală termică, instant pe gaz. Încălzirea pe perioadă mai rece se face cu calorifere alimentate de o centrala termică.

Preţul „la cheie" pentru o casă pe apă variază între 800-1200 euro/mp în funcţie de dotări şi echipament.

Şi ar mai fi ceva de spus, cum au privit autorităţile române ideea construirii unei case plutitoare în Delta Dunării.

"Autorităţile din România iniţial au fost sceptice în privinţa posibilităţilor tehnice de realizare a unui astfel de proiect, după care, s-au arătat interesate de elementul  de „noutate", chiar dacă au existat dificultăţi în posibilitatea de încadrare în nomenclatoare - „casa nu este, nava nu este". În final am fost asimilaţi categoriei de „ponton dormitor". În faza iniţială, de prezentare a ideii, autorităţile ne-au asigurat că nu trebuie mai nimic pentru execuţia şi lansarea la apa. După ce proiectul a început să se materializeze fizic, aceleaşi autorităţi au constatat că trebuie autorizaţii, avize, aprobări, conform legislaţiei în vigoare" îşi aduce aminte Adrian Dobre.





14 May 2010