Montarea unei ferestre noi nu ar trebui lăsată pe mâna unui meseriaş sau a unui vecin priceput pentru că aceştia pot pierde din vedere detalii care, ulterior, se cuantifică în bani mai mulţi cheltuiţi cu apartamentul.

19581-termopane_86126100.jpgUna dintre principalele greşeli de montaj ale unei ferestre termopan este poziţionarea acesteia în zidărie deopotrivă cu izolarea necorespunzătoare a zonelor de racord, potrivit unui studiu realizat de GEALAN. Dacă preferaţi ca montajul să vi-l faceţi singuri ori apelaţi la ajutorul unui prieten ori „meseriaş" riscaţi ca fereastra să nu asigure izolaţia ori etanşeitatea să fie înjumătăţită, ceea ce se transpune în chletuieli mai mari cu întreţinerea ori cu renovarea apartamentului întrucât o ploaie mai serioasă poate băga apa în casă. Astfel, este recomandat ca montajul să fie realizat de către o firmă specializată chiar dacă acest lucru presupune, aparent, costuri mai mari.

Poziţionarea cea mai bună a ferestrei pentru a oferi un maxim de protecţie termică la pereţii dintr-un singur strat este cea centrală, iar pentru structurile cu mai multe straturi cea mai avantajoasă poziţie de montare a ferestrei este în planul de izolaţie.

În ce priveşte izolarea zonelor de racord, este necesară o etanşare continuă, inclusiv la colţuri, capabilă să preia toate modificările termice. Înclinaţia nu trebuie să fie mai mică de 5° şi trebuie să asigure dirijarea laterală a apei. În caz contrar pot avea loc infiltraţii considerabile de apă în zidărie care provoacă umezirea la interior a peretelui de sub fereastră şi implicit deteriorarea peretelui prin apariţia mucegaiului.

La interior nu se montează niciodată un glaf din aluminiu întrucât acesta este materialul cu cea mai mare conductivitate termică, favorizând astfel o pierdere de caldură în zona respectivă şi o răcire a suprafeţei interioare. O atenţie sporită se acordă şi la etanşarea rosturilor la montajul rulourilor şi a pragurilor.

Montarea ferestrei, pas cu pas

- se fixeaza ferestrele în zidărie cu ajutorul şuruburilor şi a elementelor speciale de fixare în zid în funcţie de tipul materialului din care este construit peretele: cărămidă, beton, BCA
- se reglează mecanismele de închidere pentru a asigura funcţionalitatea ferestrelor
- se etanşează cu spumă poliuretanica spaţiul dintre rama ferestrei şi zid. Spuma are doar rol de izolare şi nu de fixare. Nu este permisă umplerea cu spumă de etanşare a unui gol mai mare de 10 mm, iar în acest caz, se folosesc profile de adaptare
- nu se deschid ferestrele la mai puţin de două ore după izolarea cu spumă
- este obligatorie efectuarea lucrărilor de reparaţie a zidăriei în jurul ferestrelor şi uşilor la interior şi exterior; aceasta se realizează după cel puţin 48 de ore de la etanşarea cu spumă
- surplusul de spumă nu se îndepărtează înaintea reparaţiilor zidăriei, deoarece aceasta poate deveni permeabilă la apă
- la exterior se vor folosi materiale de hidroizolatie, nu ipsos
- nu se acoperă fantele de drenaj aflate în tocul ferestrei la exterior.


Sursa

5 iulie 2011