Cum a reuşit grupul Erbaşu să-şi crească afacerile în plină criză

Într-un an în care sectorul construcţiilor s-a comprimat cu 17% şi aproape 20.000 de companii de profil şi-au suspendat activitatea sau au intrat în insolvenţă, cifra de afaceri a grupului de firme deţinut de familia Erbaşu s-a majorat cu 35%, ajungând la 30 de milioane de euro.

Diferenţa între 23 şi 30 de milioane de euro este reprezentată de contractele cu finanţare publică, câştigate de grupul Erbaşu în anul instalării recesiunii economice în România.

„În 2009, s-au semnat zece contracte de execuţie de lucrări, în valoare totală de aproximativ 35 milioane euro, dar în anii anteriori s-au încheiat aproximativ 30-35 de contracte anual", spune, pentru Capital, Cristian Erbaşu, directorul general al companiei, adăugând că, în prezent, valoarea totală a lucrărilor aflate în execuţie este de 100 de milioane de euro.

De menţionat că nu mai puţin de 80% din contractele grupului, înfiinţat de controversatul om de afaceri Mihail Erbaşu, sunt semnate cu diferite instituţii de stat.

Este aceasta o reţetă care garantează succesul chiar şi în vremuri de criză? Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), spune că, în 2009, sectorul de stat şi cel privat au avut evoluţii foarte diferite.

„Chiar dacă din cele zece miliarde de euro, promise de Guvern pentru infrastructură, în planul de măsuri anti-criză au fost alocate, până la sfârşitul anului, doar şase miliarde de euro, sectorul a beneficiat de investiţii publice mai mari decât în anul precedent", spune Plosceanu.

Mai exact, dacă în 2008 circa 70% din proiectele desfăşurate în ţară aveau finanţări private, ponderea lor a scăzut la 40% anul trecut, situaţie ce s-ar putea menţine şi anul acesta. Prin urmare, firmele care lucrau preponderent cu beneficiari privaţi au fost cele mai afectate de lipsa banilor.

Rata de câştig: 1 la 6

Aşadar, chiar dacă achită facturile cu întârziere, statul este cel mai bun client şi în vremuri de criză. Dar riscuri tot există. „Acum ne concentrăm cu predilecţie pe contracte care au beneficiari privaţi, însă în situaţia actuală este foarte greu de găsit un astfel de beneficiar, care să prezinte şi o garanţie că poate susţine proiectul până la capăt", spune Erbaşu, adăugând că astfel încearcă să restabilească echilibrul între contractele publice şi cele private din cadrul portofoliului companiei.

În prezent, Erbaşu SA are în derulare contracte cu diferite ministere, printre care Ministerul de Interne şi Ministerul Învăţământului, dar şi cu Primăria Generală a Capitalei, respectiv cu cele din sectoarele 1 şi 6, la care se adaugă autorităţile locale din Feteşti, Timişoara şi Slănic Prahova.

Dar nu toate companiile au fost la fel de norocoase. Adrian Costin, director general la CCCF, companie în portofoliul căreia lucrările finanţate din fonduri de stat deţin o pondere de 90%, spune că afacerile firmei au consemnat un recul important din cauza crizei. În septembrie 2009, managerul CCCF estima o scădere a cifrei de afaceri de 50%, faţă de cele 139 de milioane de euro din 2008. „La final de an, nu am scăzut cu 50%, dar totuşi afacerile s-au diminuat semnificativ. Anul acesta, sperăm să creştem puţin, deşi am bugetat cel mai prost scenariu, adică stagnare", mărturiseşte Costin.

Evident, Erbaşu va participa în continuare la licitaţii organizate de instituţii de stat, mai ales că poate beneficia de experienţa pe care o are în acest domeniu. „Companiile noastre au participat la foarte multe licitaţii. În general, rata de câştig este cam de o licitaţie câştigată la cinci-şase participări. La toate licitaţiile pe care le-am câştigat, ofertele noastre au fost cele mai mici, fără a practica valori subevaluate", explică Cristian Erbaşu.