Scăderea preţurilor la locuinţe cu circa 40% în ultimii doi ani le-a făcut mai accesibile, dar o bună parte din efecte au fost anulate de scăderea salariilor şi deprecierea monedei naţionale.

14983-apartamente4.jpgAstfel, cu salariul mediu din Bucureşti, estimat la circa 380 de euro net, poate fi achiziţionat un apartament cu două camere în cartierul bucureştean Vitan în decurs de 15 ani, alocând toate veniturile, ţinând cont de un preţ de circa 65.000 de euro, cât cer în prezent proprietarii din zonă.

Calculele sunt pur teoretice şi arată relaţia dintre salariile medii nete la un moment dat şi preţurile apartamentelor, care se pot transpune într-un indice al accesibilităţii.

Locuinţele medii din Bucureşti, cum pot fi considerate apartamentele cu două camere dintr-un bloc vechi din Vitan, au devenit mai accesibile decât în urmă cu doi ani, când pentru aceeaşi locuinţă trebuiau alocate salariile pe 200 de luni (17 ani), dar rămân departe de nivelul din 2002, când erau necesare 66 de salarii medii lunare (cinci ani şi jumătate).

Cu alte cuvinte, degeaba au scăzut preţurile în Vitan cu 30% dacă şi salariile în Bucureşti au fost reduse cu 20%, potrivit estimărilor ZF.

Institutul Naţional de Statistică şi Comisia Naţională de Prognoză nu mai oferă informaţii defalcate privind veniturile lunare pe regiuni.

La nivel naţional însă, veniturile în euro ale populaţiei au scăzut cu peste 20% în ultimii doi ani, de la circa 413 euro lunar la 320 de euro lunar. Extrapolând, salariile medii din Bucureşti au ajuns probabil la circa 370-380 de euro lunar, faţă de 460 de euro în 2008, înainte de debutul crizei.

În acelaşi timp, pentru apartamentele care costau 90.000 de euro proprietarii au ajuns să ceară 65.000 de euro, tranzacţiile putând fi realizate la valori chiar mai mici.

În 2002 salariul mediu din Bucureşti era de circa 188 de euro, dar un apartament cu două camere costa 12.500 de euro în Vitan, bani cu care nu poate fi cumpărată acum decât o garsonieră confort trei în cartierul Ferentari.

Acestea au fost calculele teoretice. Practic, o persoană care câştigă salariul mediu în Bucureşti, circa 400 de euro, nu poate cumpăra un apartament în Vitan nici măcar în 30 de ani. De ce? Rata la un credit pe 30 de ani de 60.000 de euro prin programul Prima casă este de aproximativ 280 de euro lunar, potrivit aplicaţiei de calculare a ra­telor de pe site-ul raiffeisen.ro, dar băncile acceptă astăzi un grad de înda­torare de maxim 50% pentru acest gen de împru­mu­turi, respectiv maxim 200 de euro lunar.

Este adevărat însă, datele statistice nu surprind toate veniturile obţinute de populaţie. Astfel, potrivit unui sondaj realizat de un site de recrutate, unul din trei români declară că are venituri şi din activităţi prestate "la negru", fără forme legale, bani care pot fi folosiţi în consum.

La fel de adevărat este însă faptul că aceşti bani nu sunt luaţi în calcul de bănci la întocmirea unui dosar de credit, motiv pentru care numărul aplicanţilor care se pot încadra în prezent pentru obţinerea unui credit ipotecar este redus.

Drept dovadă, soldul total al creditelor pentru locuinţe a crescut în luna septembrie cu doar 14 milioane de euro, până la 6,57 miliarde de euro, în condiţiile în care clienţii sunt mai degrabă interesaţi să îşi refinanţeze datoriile decât să acceseze împrumuturi noi.


Sursa

11 noiembrie 2010