Problemele de pe piaţa imobiliară se întind dincolo de criza economică. România funcţionează după nişte legi şi norme care garantează haosul. Cei care ar putea să facă lumină în aceste cazuri sunt complet dezinteresaţi în a rezolva situaţia sau pur şi simplu sunt depăşiţi de situaţie.

31833-polanco-legal-real-estate-queens-new-york-0.jpgÎn faţa legilor din domeniul imobiliar, chiar şi avocaţii se văd uneori puşi în situaţia de a ridica neputincioşi din umeri. Clienţii mari, care vor să aducă milioane de euro în România, sau clienţii mici, care vor pur şi simplu să îşi contruiască o casă, ajung să plătească sume uriaşe pentru a ieşi din situaţii legale neplăcute, în care au intrat fără să aibă vreo vină.

„În legislaţia construcţiei şi a cadastrului există scăpări care blochează proiecte întregi. Similar, legislaţia de urbanism este restrictivă şi, de multe ori, neclară chiar şi pentru avocaţi. Multe, foarte multe probleme apar atunci când vorbim despre procesul de restituire a proprietăţilor confiscate abuziv sau naţionalizate în perioada comunistă”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro avocat Oana Albotă, partener casa de avocatură PeliFilip.

Legile ambigue opresc banii din a ajunge de la client la proprietar

Legile ambigue din domeniul contrucţiilor şi al cadastrului sunt nocive şi pot avea efecte nedorite atât pentru clienţi, proprietari sau investitori, cât şi pentru economie în ansamblu.

„Necorelările din legea construcţiilor şi cea a cadastrului conduc la dispariţia unor investiţii uriaşe. De exemplu, legea construcţiilor spune că trebuie să obţin certificat de urbanism la orice dezmembrare sau alipire. De cealaltă parte, în legea urbanismului se specifică faptul că certificatul de urbanism este necesar doar când dezmembrez sau alipesc trei parcele”, continuă avocat Oana Albotă.

„Situaţiile sunt, de multe ori, frustrante. Se ajunge ca pentru un litigiu pe doi-trei metri pătraţi să nu pot să fac o alipire şi, în consecinţă, să nu pot intabula o construcţie care se întinde pe câteva mii de metri pătraţi. Se ratează astfel construcţia unui întreg parc industrial, care ar fi generat sute de locuri de muncă, sau a unui ansamblu rezidenţial, care ar fi generat sute de noi locuinţe. Se încurajează în felul acesta cei care acţionează în mod abuziv”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro avocat Radu Oancea, Legal Service&Advisors.

Răspunsurile primăriei pot include persoane decedate trecute drept proprietari, clădiri inexistente în acte şi informaţii lispă

Iar problemele absurde sunt, din păcate, nenumărate. De exemplu, pentru acelaşi teren, în actele autorităţilor pot apărea mai multe titluri de proprietate. Pot exista chiar titluri de proprietate cu erori materiale, cum ar fi cele emise pe numele unor persoane decedate. În plus, este deja de notorietate incapacitatea autorităţilor de a răspunde în timpul legal la cererile pentru acordarea avizelor de autorizaţie de construire.

„Dosarele de la primării sunt incomplete sau incorecte. Ori nu primim informaţiile de care avem nevoie, ori le primim, dar nu ştim dacă ne putem baza pe ele. La multe primării nu există informaţii, înainte de un anume an. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului este, de multe ori, incomplet sau inexistent, deşi este o obligaţie legală a autorităţilor care au în administrare asemenea bunuri”, continuă avocat Radu Oancea.

Toate aceste situaţii se adaugă la numărul mare de terenuri cu probleme juridice, la totalul proprietarilor care îşi supraevaluează proprietăţile şi la lipsa de disponibilitate a băncilor de a credita. Astfel, întreg contextul pieţei imobiliare din vremuri de criză apare mult mai complicat decât ar trebui să fie. Şi, din păcate, soluţiile nu par să fie la îndemână. Cel puţin nu pe termen scurt.

CITEŞTE ŞI: Domeniul construcţiilor: mai transparent dar mai scump, la cererea UE

 

1 octombrie 2013