Pandemia a pus economia mondială pe butuci. Restricțiile impuse de autoritățile din țările afectate de COVID-19 pentru diminuarea răspândirii noului coronavirus au oprit total o serie de activități, în timp ce altele au fost redusedramatic.
43052-zai-e.jpgIndustria HORECA a fost prima lovită, însă și celelalte zone ale economiei au resimțit din plin efectele crizei medicale.

Criza imobiliară bate la ușă, spun specialiștii în domeniu, care au identificat primele semne ale acestui fenomen.

Indicii ale crizei imobiliare

„Avansul minim pentru creditele ipotecare în lei, care sunt promovate de către băncile comerciale, este de 15%. Iată că, în această situație a crizei medicale, o bancă comercială a mărit acest avans la 35%. Ulterior, la presiunile pieței, a micșorat la 25%, dacă nu mă înșel. Dar iată că și băncile își iau măsuri de precauție”, a explicat Radu Zilișteanu, profesor de economie și expert imobiliar, în emisiunea „ZAI la o cafea”.

„În această criză, pe care o traversăm acum, practic am asistat la o încetinire a activităților economice, care nu a făcut decât să accentueze dezechilibre macroeconomice, care sunt acum simțite atât pe piețele economice, cât și pe piața imobiliară.

Trebuie să spunem, însă, că, înainte de această criză, au fost câteva elemente care au contribuit la o anumită evoluție a pieței imobiliare. Mă refer la problema finanțării. Să nu uităm că, în circa doi ani de zile, indicele de piață monetară Robor la trei luni a crescut de la 0,8% pe an la 3,2% pe an.

Dobânzile Robor sunt dobânzile care se stabilesc pe piața interbancară sau piața monetară, cum se mai numește, și reprezintă plasamentele reciproce ale băncilor. Sunt bănci care, la un moment dat, au lipsă de lichidăți, iar altele au excededent de lichidități. Și atunci băncile comerciale plasează banii una la alta pe termene începând de pe o zi pe alta până la 12 luni. Roborul este important pentru că în el se ancorează dobânzile la creditele ipotecare.

Cum s-au simțit aceste lucruri pe piața imobiliară? Foarte simplu: o scădere a cererii solvabile, care s-a simțit încă înainte de această criză medicală, care a avut drept consecință o criză economică și, implicit, o criză a pieței imobiliare. trebuie să înțelegem că, chiar și în lipsa crizei medicale, pe piața imobiliară s-ar fi produs stagnări de prețuri și, eventual, ușoare scăderi de prețuri și, evident, scăderi ale numărului de tranzacții. Criza medicală nu a făcut altceva decât să accentueze această tendință”, este de părere Zilișteanu.

Adrian Crivii, fondator DARIAN, consideră că „deocamdată, lumea stă și încearcă să aprecieze efectele acestei crize medicale. Ceea ce s-a întâmplat acum este un lucru nemaiîntâlnit: să se blocheze întreaga economie mondială”.

Criza imobiliară din 2008 vs. Criza imobiliară din 2020

„Dacă facem o comparație cu criza din 2008, deocamdată nu suntem în criză imobiliară. S-au redus tranzacțiile, lumea așteaptă. Nu este nicio problemă cu finanțarea, băncile sunt solide. În 2008, dincolo de gradul mare de îndatorare al populației, a fost și o criză bancară și atunci s-a stopat brusc finanțarea, ceea ce a dus la blocaje și la prăbușirea pieței imobiliare.

Deocamdată băncile nu au probleme, iar sumele acestea mari de bani pe care le vehiculează și Uniunea Europeană vor trece prin bănci. Deci cred că băncile vor avea o problemă numai în perspectiva unui număr foarte mare de falimente ale persoanelor sau ale companiilor. Atunci s-ar putea să fie probleme foarte mari în economie și într-adevăr să existe repercusiuni și asupra băncilor.

Dar, deocamdată, băncile sunt într-o stare de sănătate foarte bună, mult mai bună comparativ cu 2008. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, nici populația nu are probleme. Pentru că această creștere a pieței imobiliare din ultima perioadă a mers și pe trendul creșterii spectaculoase a veniturilor populației. Toți cei din zona bugetară, medicii au câștigat salarii mult mai mari, business-ul a mers, au fost creșteri de 5-6% ale PIB-ului. În România, o mare parte a clasei mijlocii și a oamenilor înstăriți și-au putut permite să plătească prețuri imobiliare mari și să țină piața activă”, a explicat Adrian Crivii.

„Lucrurile stau special la fiecare criză, în sensul că nu seamănă două crize una cu cealaltă. Dacă ar fi să comparăm criza de față cu cea din 2007 – 2008, ar trebui să ne gândim, în primul rând, la cauze. Semne de încetinire economică, de turbulențe financiare au existat încă înainte de a apărea această criză medicală. Trebuie să ținem cont de faptul că crizele economice și financiare sunt ciclice. Asta este o caracteristică a economiilor libere, capitaliste”, spune Radu Zilișteanu.

Cum vor sta lucrurile după criză?

„Fiecare criză a schimbat comportamente. Și această criză va schimba comportamente, poate mai mult decât alte crize.

În mai 2009 a fost lansat programul Prima casă. Acesta nu a avut o contribuție semnificativă în ceea ce privește o influență pe piața imobiliară, pentru că a generat circa 20.000 de tranzacții/an, dintr-un total de 500.000 – 700.000 de tranzacții/an. Nu înseamnă foarte mult, dar există această componentă psihologică.

Programul Prima casă a avut un puternic impact pshihologic în recâștigarea încrederii în piața imobiliară. Și cred că pentru asta va trebui să ne luptăm și acum – o recâștigare a încrederii în piața imobiliară”, a spus, în ZAI la o cafea, Radu Zilișteanu.

„După 2008 – 2009 destul de greu s-a relansat piața imobiliară, pentru că mulți dintre cei care au avut probleme cu băncile, cu creditele în franci elvețieni, lumea a început să fie mai prudentă în a lua credite. Iar partea aceasta psihologică e foarte importantă. Cred că și acum prudența va juca un rol în a tempera cererea de locuințe. În orice caz, cred că va fi o stagnare, iar piața se va reașeza mult mai jos decât acum.

Trebuie să cântărim ce s-a întâmplat după criză, să vedem rezultatele în aprilie, mai, iunie, să vedem cum stă economia. Nu cred că va sta grozav. Acolo vor fi primi indicatori despre ce se va întâmpla.

Bani sunt. Și Uniunea Europeană are proiecte. Dar eu sunt un pic sceptic în ceea ce privește capacitatea noastră de a atrage acești bani și a-i folosi în economie. Cred că aici este cea mai mare problemă.

Faptul că băncile au început să devină mai prudente și să crească avansul este primul semn de temperare sau al unei ușoare scăderi a prețurilor. Atunci când condițiile de finanțare se înrăutățesc, prețurile imobiliarelor scad. Acum să vedem ce se întâmplă cu veniturile populației. Dacă vor scădea veniturile, va scădea și cererea, iar prețurile vor coborî.

Modificările semnificative vor fi în zona cererii. Băncile vor modifica, probabil, condițiile de creditare, iar veniturile populației vor fi ajustate. Și când spun asta nu mă gândesc numai la HORECA, prima industrie care a fost puternic afectată, ci și la celelalte industrii. Industria construcțiilor de mașini are probleme.  Cred că 15% din PIB-ul României vine din această industrie, care este într-o situație delicată. Și, probabil, și celelalte domenii conexe vor avea de suferit. Și atunci primele corecții vor apărea în zona cererii”, este de părere Adrian Crivii.

Există, însă, și semne bune, spun specialiștii imobiliari.

„Faptul că BNR a micșorat dobânda de politică monetară a dat un semnal în piață pentru stimularea economiei, care, în mod vădit, este afectată de această criză. Și asta înseamnă că vom asista la credite ceva mai ieftine. Ceea ce este bine și este un semn încurajator și pentru piața imobiliară, dar și pentru restul afacerilor”, a precizat Zilișteanu.

11 June 2020