Criza creditelor într-o nouă etapă. Oficialii BNR vorbesc de „oameni scoşi din case“

Consilierul guvernatorului Isărescu spune că statul a contribuit la recesiunea de anul trecut, prin împrumuturile masive luate de la bănci. Banii nu au fost folosiţi însă pentru plata datoriilor către companiile private

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, atrage atenţia că tot mai mulţi români cu restanţe la credite riscă să fie executaţi silit de bănci, rămânând astfel fără locuinţele cumpărate cu banii împrumutaţi, cu care au garantat finanţările. "S-ar putea să vedem şi lucruri triste, s-ar putea să vedem şi oameni scoşi din case. Sigur că e important ca băncile să fie atente la această problemă socială, e important ca şi Guvernul să intervină în această chestiune, dacă poate interveni", a declarat Vasilescu într-o conferinţă de presă desfăşurată la Ploieşti.

Per total, restanţele românilor numărau aproximativ 2,15 miliarde de euro în prima lună a acestui an, de la aproximativ 900 de milioane de euro în ianuarie 2009, arată datele BNR, sumele referindu-se la expunerea faţă de un singur debitor, de cel puţin 20. 000 de lei. În ianuarie, peste 214.000 de români - persoane fizice şi companii - aveau restanţe la bănci, în creştere cu 36% comparativ cu prima lună a anului trecut, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din debitori au întârzieri la plata ratelor.

Recent, specialistul în insolvenţă şi faliment Gheorghe Piperea avertiza asupra creşterii alarmante a cererilor de executare silită formulate de bănci în cazul persoanelor fizice, cele mai multe pentru credite de nevoi personale de 30.000-40.000 de lei. Astfel, potrivit acestuia, în februarie, peste 100.000 de români erau în procedură de executare silită pentru că nu şi-au plătit ratele la bănci.

Finanţele au contribuit la recesiunea din 2009

La înrăutăţirea situaţiei economice în 2009 a contribuit chiar statul, care s-a împrumutat masiv de la bănci, pentru a acoperi cheltuielile curente, avertizează consilierul guvernatorului băncii centrale.

"Având bani, băncile au dat sistematic, de-a lungul întregului an (anul 2009 - n.r.), săptămână de săptămână, Ministerului Finanţelor. Pentru ce? Pentru acoperirea deficitului bugetar în primul rând. Adică să plătească pensii, să plătească salarii, să plătească datorii, atât cât a putut Ministerul Finanţelor să plătească, pentru că, din păcate, a plătit prea puţin şi a contribuit şi Ministerul Finanţelor la recesiunea pe care am suportat-o în 2009", a spus Vasilescu.

Anul trecut, împrumuturile statului s-au ridicat la aproape 30 miliarde de lei (în jur de 7 miliarde de euro), în creştere cu 172% faţă de finele anului 2008, arată datele băncii centrale. De altfel, faptul că statul a "uitat" să-şi onoreze datoriile faţă de companiile private se vede şi în modul în care au fost îndeplinite criteriile de performanţă stabilite prin acordul stand-by cu instituţiile financiare internaţionale. România a respectat condiţiile cerute de FMI, cu o singură excepţie: cea legată de arierate, pentru care am obţinut o amânare.