Creşterea valorii imobilelor a devenit principala sursă de îmbogăţire a romanilor

În zona euro, anul trecut, ponderea creditului bancar al populaţiei în PIB atingea 57%, în timp ce în Romania aceasta se situa doar la 7,4%.

Dar, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare, elaborat şi dat recent publicităţii de către BNR, ponderea serviciului datoriei în venitul net al populaţiei are o accentuată tendinţă de creştere, în timp ce ritmul creşterii îndatorării, începand cu al doilea semestru al anului trecut, "îl depăşeşte pe cel al veniturilor, aspect ce ar putea afecta onorarea serviciului datoriei". Totuşi, creşterea valorii imobilelor a devenit principala sursă de îmbogăţire a romanilor, în timp ce aspectul cel mai negativ este faptul că cea mai mare pondere a serviciului datoriei provine din creditul de consum.

De asemenea, studiul remarcă faptul că riscurile asupra stabilităţii financiare generate de către populaţie "au crescut în ultimii ani, dar fără a genera probleme sistemice", cel mai important risc provenind din creşterea gradului de îndatorare, astfel încât eventuale şocuri negative asupra ratei dobânzii, veniturilor, cursului valutar sau asupra preţurilor activelor pot afecta capacitatea populaţiei de a-şi onora serviciul datoriei.

"Căpşunarii" au trimis legal 9,2 miliarde de euro în trei ani

În ecuaţia analizei riscului, o mare importanţă o are structura venitului populaţiei, acesta reprezentând factorul determinant în onorarea datoriei. În cazul românilor, veniturile lor sunt de natură bănească, în proporţie de 80%, provenind, în proporţie de 60% din salarii. Dar anul trecut, circa 26% din veniturile băneşti au provenit din prestaţiile sociale. O pondere importantă în veniturile băneşti o au şi transferurile efectuate de către românii aflaţi la muncă în străinătate, care în anul 2003 au trimis în România 1,9 miliarde de euro, în anul 2004 - aproape 3 miliarde de euro, iar anul trecut - 4,3 miliarde de euro.

Citeste articolul integral in Curentul