Europa Centrala și de Est (ECE) a început bine anul 2015. Susținută de revenirea cererii în zona euro și de lichiditatea masivă datorată politicii de relaxare cantitativă a Băncii Centrale Europene, creșterea economică a ECE a surprins pozitiv, dar nu în aceeași măsură peste tot. În timp ce în Europa Centrală s-a consolidat, în Turcia creșterea rămâne încă fragilă, iar în Croația și Serbia - imprecisă. Aceasta este una dintre concluziile celui mai recent raport trimestrial “CEE Quarterly”, care este publicat în fiecare trimestru de către UniCredit Economics & FX Research și este dedicat activității economice din regiune. În același timp, Rusia și Ucraina s-au afundat și mai adânc în recesiune, în condițiile în care prăbușirea prețurilor materiilor prime a fost accentuată de tensiunile geopolitice dintre cele două țări și de sancțiunile aplicate Rusiei.

37636-tabel1.jpgPerspectiva unei creșteri economice foarte inegale

În pofida peisajului global în general pozitiv, performanțele privind creșterea economică în diferite sub-regiuni din Europa Centrală și de Est sunt tot mai divergente atunci când vine vorba despre rezultatele din primul trimestru din 2015. Noile state membre UE din Europa Centrală1 au beneficiat de cea mai mare creștere economică datorită integrării mai accentuate cu zona. Mai mult, spre deosebire de trecutul recent, de data aceasta revenirea creșterii economice a avut o bază mai largă, cu investiții fixe în creștere pe fondul perspectivelor economice mai bune și un consum privat care, în sfârșit, a început să își revină, pe fondul îmbunătățirilor survenite pe piața muncii, a creșterii venitului real și a diminuării procesului de dezintermediere financiară apărut după criza financiara globală din 2008. Ca rezultat, este de așteptat ca ritmul de creștere economică să se consolideze, în medie, la peste 3% și ca aceasta să devină mai sustenabilă și mai puțin dependentă de cererea externă.

“Sub-zona statelor membre UE din ECE beneficiază, de asemenea, de lipsa aproape totală a dezechilibrelor macroeconomice. Nu există risc de deflație, conturile curente sunt echilibrate sau pe surplus, deficitele fiscale sunt bine ancorate la mai puțin de 3% din PIB și sistemele bancare locale, deținute într-o mare măsură de străini, sunt bine capitalizate și lichide”, a declarat Lubomir Mitov, economist șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit. “Din acest motiv, percepția piețelor este că riscurile sunt scăzute, iar flexibilitatea politicilor este mai mare decât oriunde în altă parte, nefiind necesare ajustări fiscale suplimentare sau doar unele foarte mici”, a mai spus Mitov.

Dimpotrivă, pentru Serbia și Croația politica fiscală va rămâne o piedică pentru creșterea economică, ambele având un deficit fiscal de ordinul a 5% din PIB și o datorie guvernamentală de mai mult de 80% din PIB. Ca membră a UE, Croația a promis să își reducă deficitul fiscal în cadrul procedurii UE de deficit excesiv, în timp ce Serbia s-a angajat la o ajustare fiscală semnificativă în cadrul acordului stand-by cu FMI. Nivelul mai redus de integrare și un climat investițional mai puțin propice, cumulate cu politici fiscale restrictive, vor împiedica Serbia și Croația să beneficieze de revenirea din zona euro în aceeași măsură în care o vor face țările UE-ECE. Analiștii UniCredit se așteaptă, chiar și în aceste condiții, ca în acest an Croația să iasă din recesiune. Și Serbia ar trebui să reînceapă să aibă creștere economică, însă ritmul expansiunii economice va ramane modest, la mai puțin de 1%. Afectată de incertitudinea politică, volatilitatea crescută a pieței și a exporturilor lente, creșterea economică a Turciei va încetini.

Rusia și Ucraina vor rămâne în recesiune în acest an ca rezultat al unei combinații între prețurile scăzute pentru materii prime, rigiditatea structurală și conflictul din estul Ucrainei. Totuși, perspectivele economice sunt destul de diferite pentru fiecare țară în parte. În Ucraina, PIB-ul real pare că va scădea, cel mai probabil, cu până la 12-13 procente, iar orice revenire depinde de asigurarea unor finanțări oficiale și de obținerea unei soluții negociate durabile în estul țării. În Rusia, recesiunea este foarte probabil să fie mai superficială, dar, pe de altă parte, mai îndelungată. Această situație reflectă nu numai stabilizarea prețurilor petrolului și a rublei, dar și reacția întârziată la scăderea cererii. În același timp, perspectivele unei reveniri economice par zădărnicite de slăbiciunile structurale îndelungate și de consecințele sancțiunilor internaționale.

Creșterile ratelor Fed ar putea pune sub semnul întrebării creșterea din unele țări din ECE ca o consecință a apetitului global pentru risc

În final, riscurile rămân destul de consistente. Unele dintre acestea vor afecta întreaga regiune ECE, iar altele vor avea un impact mai limitat. Printre riscurile globale, importante pentru regiune sunt: o încetinire potențială a creșterii în Europa și impactul creșterii ratelor Fed, în perioada următoare. O reîncepere a conflictului în Ucraina și o ieșire dezordonată a Greciei din UE sunt două evenimente de risc cu un impact mai limitat. “Considerăm că probabilitatea unei încetiniri economice în Europa este scazută, dar suntem de părere că piețele tind să subestimeze impactul potențial al modificarii ratelor Fed asupra apetitutului global pentru risc și fluxurilor de capital către piețele emergente”, a declarat Lubomir Mitov. Efectul creșterilor ratei Fed va fi mult mai nuanțat și va fi diferit în funcție de vulnerabilitatea macroeconomică a fiecărei țări.

O posibilă intensificare a conflictelor din Ucraina sau o ieșire dezordonată a Greciei din UE vor avea cel mai probabil un efect de contagiune relativ limitat, dincolo de țările direct implicate. Reintensificarea ostilităților în Ucraina ar afecta doar Rusia și Ucraina, dacă nu vor apărea întreruperi ale alimentării cu gaze naturale. Un Grexit va afecta schimburile comerciale ale țărilor învecinate, însă un impact mai mare ar trebui împiedicat prin protejarea subsidiarelor locale ale băncilor grecești.

Despre UniCredit

UniCredit este o instituție financiară internațională de top, cu o prezență puternică în 17 țări europene și cu reprezentanțe în 50 de piețe.  În Europa Central și de Est, UniCredit deține cea mai mare rețea bancară internațională, cu peste 3.500 de sucursale și puncte de lucru.  

Grupul este operațional în următoarele țări: Austria, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Germania, Italia, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia, Ucraina și Ungaria. În țările baltice, UniCredit este preyent printr-o companie de leasing.

 

6 July 2015