Orice incercare de a recomanda creditul in lei pare a fi sortita esecului. Dobanzile la lei au crescut atat de mult astfel incat doar o noua depreciere de proportii ar face ca imprumuturile in moneda nationala sa devina mai atractive decat cele in euro. Cine crede ca euro va trece de 4 lei se poate imprumuta fara grija!  

Creditul in lei a intrat in blocaj psihicDobanzile la creditele in lei au cunoscut intr-un interval foarte scurt o crestere de amploare. Criza de lichiditati care a cuprins piata monetara a fortat bancile sa urce rapid costurile, care ating in prezent valori extrem de mari.  DAE medie la creditele imobiliare a avansat de la 15% in septembrie 2008 la aproape 20% in prezent, potrivit statisticilor Conso.ro.  Nu doar finantarile pentru locuinte au fost afectate de criza interbancara. Creditele de nevoi personale fara garantii au devenit extrem de scumpe, DAE medie la ofertele bancilor ajungand la 27%. Practic, creditele in lei si-au pierdut intreaga atractivitate, iar recomandarile BNR pentru populatie de a se imprumuta in lei cu greu pot fi luate in serios. 

Riscul valutar poate aduce beneficii

Creditele in euro sunt, in medie, cu 7 puncte procentuale mai ieftine. Prin urmare, un credit in lei devine mai eficient doar daca moneda nationala se depreciaza cu inca 7% fata de leu in perioada urmatoare. Si avand in vedere ca euro este cotat acum la aproximativ 3,85 lei, ar fi nevoie ca rata de schimb sa urce dincolo 4,10 lei/euro, pentru ca recomandarea BNR sa fie justificata. Dar, estimarile pietei indica o alta directie pentru cursul de schimb. Analistii cred ca leul se va mentine in jurul actualelor valori si va incepe sa se aprecieze usor, cel mai probabil, in a doua parte a anului viitor.    

 Reactii intarziate

Ceea ce se intampla la noi nu este ceva unic. Criza de lichiditate care a cuprins piata locala s-a manifestat si in alte tari. Reactia bancilor centrale a fost insa mult mai prompta, bancile centrale injectand lichiditate pentru a permite continuarea creditarii. In plus, dobanzile au suferit reduceri destul de importante. La noi, insa, reactia a fost una intarziata. Desi dobanzile interbancare au inceput sa creasca de la inceputul lunii octombrie, BNR a reactionat la aceasta situatie de-abia la finele lunii noiembrie, cand reducerea ratei rezervelor minime obligatorii a intrat in vigoare. Iar, modificarea regulilor de calcul a Robor a echivalat cu ascunderea problemelor. In schimb, tocmai atunci cand criza iesea la iveala, banca centrala introducea noi masuri restrictive la creditele pentru populatie.   

BNR nu poate controla dobanzile

Nici macar in prezent piata interbancara nu s-a calmat, deoarece dobanzile sunt inca cu 5 puncte procentuale peste dobanda de politica monetara. O astfel de situatie nu este normala si nu se mai intampla pe nicio piata monetara din regiune. In Ungaria, care a fost si ea supusa unui atac speculativ, dobanda de politica monetara este de 11%, iar pe piata interbancara, dobanzile stau tot la 11%.  In Polonia, dobanda cheie sta la 5,75%, iar cele de pe piata monetara fluctueaza putin peste pragul de 6%. Iar, in Cehia, dobanzile interbancare sunt cu un punct procentual peste dobanda bancii centrale.  

Incapacitatea BNR de a controla dobanzile interbancare sugereaza, totodata, si controlul slab pe care il are asupra inflatiei. Dobanda-cheie este principalul instrument de politica monetara, iar atat timp cat ea nu regleaza nici macar dobanzile de pe piata interbancara, nu are nicio sansa sa influenteze economia. Acesta este canalul principal de transmisie monetara pe care il presupune strategia de tintire a inflatie, asupra caruia se pare ca BNR nu exercita nici un fel de control.

Sursa

6 December 2008