Creditarea nu poate demara pentru că populaţia este "prizoniera" sistemului bancar. Românii aleg, în general, să se împrumute pe viaţă, ceea ce face ca dobânzile pe care le plătesc până la final să fie foarte mari. Acest lucru îi descalifică pentru noi credite.

Sursa: manager.r0"Măsurile administrative nu sunt de dorit pentru că au efect temporar, iar modul în care sunt ele depăşite reprezintă o modificare nedorită de comportament. Astfel, băncile comerciale au depăşit barierele instituite de BNR în special prin creşterea maturităţii creditelor acordate populaţiei. Urmarea este că astăzi creditarea nu poate demara pentru că populaţia este "prizonieră" în aceste durate mari de viaţă ale creditelor, pe un nivel mic al principalului, dar cu un serviciu mare al creditului, care îi descalifică pentru noi credite. Pentru moment, băncile comerciale nu pot să facă decât refinanţări ale vechilor credite", a declarat Nicolae Dănilă, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, citat de NewsIn.

El a precizat că, în perioada de dinainte de criza financiară, sistemul bancar din România s-a bucurat de accesul la surse de finanţare abundente şi ieftine din afara ţării, datorită politicii economice din marile zone economice, în special SUA şi zona euro.

"Deşi scăderea ecartului dintre dobânzile active şi pasive pentru populaţie era un lucru de dorit, el a intervenit pe fondul unei creşteri de resurse financiare ale gospodăriilor şi ca atare nu a făcut decât să încurajeze şi mai mult creditarea. În acest caz, soluţia cea mai simplă la îndemâna decidenţilor din România era acţionarea pârghiei fiscale (legată de nivelul veniturilor). Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, iar măsurile de politică monetară nu puteau da roade.

Măsurile neortodoxe (administrative) aplicate de către BNR nu au avut decât impact temporar, până când barierele instituite au putut fi depăşite", a explicat Dănilă.

Trebuie să se găsească soluţii echilibrate care să rezolve cele două obiective aparent conflictuale şi anume întărirea şi stabilitatea sistemului financiar cu eliminarea repetării fenomenelor dinaintea şi din timpul crizei, pe de o parte, şi obiectivul de creştere economică şi crearea de locuri de muncă.

"În prezent, conform ultimelor date publicate de BNR, depozitele în lei ale populaţiei scad mai lent decât cele ale companiilor, ceea ce arată că firmele îşi susţin activitatea din propriile economii, iar consumul populaţiei este finanţat prin "canibalizarea" potenţialului de investiţii viitoare. Evoluţia depozitelor în valută confirmă acest comportament, adică firmele îşi finanţează producţia din propriile economii, iar populaţia îşi sacrifică economiile în lei pentru consum, dar le păstrează/măreşte pe cele în valută", a mai spus Dănilă.


16 mai 2011