Cât de avantajos este sã construieşti în aceastã perioadã, am aflat de la Raluca şi Ştefan Toma, doi tineri care au fãcut economie dupã terminarea casei la roşu.
„Nu ne venea sã credem când constructorul ne-a dat vestea. Mai
ales cã noi ne temeam, când am început construcţia, cã preţurile vor creşte.
Tot citeam în presã cã materialele de construcţii se scumpesc. Ne-am bucurat cã am ales sã ne facem casã. Mult timp am tot cãutat sã ne cumpãrãm un apartament nou cu trei camere" ne-a mãrturisit Ştefan.
Începând cu 2007, nu au ratat niciun târg imobiliar din Bucureşti. Dar, în ciuda promoţiilor şi a reducerilor pe care le primeau, preţurile li se pãreau încã mari. Un apartament cu trei camere, într-un ansamblu rezidenţial nou depãşea 200.000 euro.
„Erau într-adevãr apartamente spaţioase: cu saunã, salã de fitness, pazã, etc. Dar chiar şi aşa, ni s-a pãrut mult sã dãm peste 200.000 euro pe trei camere. La începutul anului trecut, fiind la nişte prieteni şi discutând despre locuinţe, aceştia ne-au întrebat de ce nu ne facem casã, cã am ieşi mai bine. La final, când am plecat de la ei, ne-au spus sã luãm în calcul şi varianta asta" ne-a mai spus Ştefan.
Aşa au şi fãcut. Dupã ce au vorbit cu mai multe firme de construcţii, cu prieteni şi colegi care aveau case, au ajuns la concluzia cã o casã lângã Bucureşti îi costã mai puţin decât un apartament nou în oraş. La începutul verii trecute, metrul pãtrat construit, la roşu, varia între 240 - 270 euro.
„Ne gândeam la o casã de circa 200 mp. Asta însemna, la roşu cam 50.000 euro. La cheie, se spune cã este dublul valorii la roşu, poate un pic mai mult, dacã nu vrei cine ştie ce marmurã sau te miri ce. Preţul ni s-a pãrut bun, aşa cã ne-am decis sã ne facem casã. Dintotdeauna ne-am dorit o casã, dar credeam cã dacã un apartament depãşeşte 200.000 euro, o casã e cel puţin 300.000 euro ", ne-a povestit Raluca.
Aproape douã luni au cãutat teren. Au colindat toate câmpurile din apropierea Bucureştiului, au vãzut zeci de terenuri şi, în final, s-au decis sã cumpere în Otopeni. Mergeau ori de câte ori puteau în zonã, sunau la toate numerele de pe plãcuţele care anunţau teren de vânzare. În sfârşit, la începutul lunii martie, au gãsit: pentru 500 metri pãtraţi au plãtit 75.000 euro.
Primul pas a fost fãcut. Aşa cã au lãsat anunţurile imobiliare şi au început sã cumpere tot soiul de reviste cu planuri de case. Nu ştiau cum e mai bine: sã ia un proiect gata fãcut sau sã vorbeascã cu un arhitect sã le facã unul.
"În timp ce cãutam un proiect de casã, ne interesam şi de un constructor. Ne gândeam cã firmele au deja lucrãri programate pentru tot anul. Nu am fi vrut sã mai aşteptãm un an. Pe lângã faptul cã ardeam de nerãbdare sã începem casa, ne era teamã cã materialele se scumpesc, deoarece atunci nu se vorbea de nicio crizã imobiliarã" spune Ştefan.
„Ne-am adus aminte cã un vecin are firmã de construcţii. Spre mare noastrã bucurie, ne-a spus cã din septembrie se poate apuca de casa noastrã, dacã ne gãsim repede un proiect. Ne-a spus cã lucreazã cu 220-230 euro pe metru pãtrat la roşu." îşi aduce aminte Raluca.
În final, s-au decis sã cumpere un proiect gata fãcut. L-au gãsit pe site-ul
www.gservis.ro. Pe lângã faptul cã era ceea ce îşi doreau, avea şi un preţ bun - 4.700 lei, mai puţin de 1.500 la vremea aceea. Un arhitect cerea în jur de 13 euro pe metru pãtrat. Ceea ce
înseamnã cã, pentru acelaşi proiect de 238 mp desfãşuraţi ar fi plãtit dublu, dacã nu alegeau varianta unui proiect gata desenat, care mai putea fi vândut.
„Calculat dupã proiect, casa la roşu a ieşit cu 55.000 euro, era mult fier beton, ceea ce a ridicat costurile. L-am întrebat pe domnul Şerban (n.r. constructorul) dacã pot apãrea majorãri, cãci auzisem de situaţii când firmele cer o sumã şi la final mãresc preţurile. Ne-a spus cã nu va fi cazul, deoarece atunci când dã un preţ, acesta rãmâne, numai sã nu se dubleze materialele, ceea ce nu era posibil într-un timp atât de scurt "- Ştefan Toma.
La începutul lunii aprilie 2008 aveau terenul, proiectul şi stabiliserã un preţ cu constructorul, dar încã nu era totul rezolvat. Urma obţinerea avizelor şi a autorizaţiei de construcţie. Cei doi mãrturisesc cã a fost multã alergãturã şi multã birocraţie pentru asta. A durat aproape şapte luni obţinerea tuturor actelor. La mijlocul lunii septembrie au început sãpãturile. În aproximativ douã sãptãmâni, terenul era pregãtit pentru turnarea fundaţiei.
„Am fost când au turnat fundaţia. Aveam la mine un bãnuţ de argint, pe care l-am aruncat în beton: se spune cã aduce noroc. Pânã acum aşa a fost. Am avut noroc de vreme bunã, de o ieftinire a materialelor şi de un constructor cinstit care ne-a spus asta" poveşteşte râzând Ştefan.
„Când am vãzut fundaţia, am avut sentimentul cã mã voi muta într-o cutie de chibrituri, deoarece mi se pãrea foarte micã. Aveam impresia cã în bucãtãrie nu va încãpea mai mult de o masã şi trei scaune. Şeful echipei m-a vãzut dezamãgitã şi mi-a spus râzând: staţi liniştitã, aşa pare la început! Toatã lumea se panicheazã. O sã fie bine" îşi aduce aminte amuzatã Raluca.
Aşa a şi fost. Dupã ce au ridicat pereţii şi casa a început sã prindã contur, lucrurile s-au schimbat. Suprafeţele erau generoase. Vorbim de o casã cu patru dormitoare şi un living pe o suprafaţã totalã de 170 mp.
De Crãciun casa era în picioare, la roşu, şi a fost cel mai frumos cadou pe care puteau sã-l primeascã. Şi pentru cã au fost cuminţi, moşul a fost şi mai darnic cu ei.
„La final, domnul inginer Şerban ne-a spus cã a fãcut o economie de 6.000 euro. Se ieftiniserã materialele, a mai redus şi el profitul pentru a ne ajuta sã terminãm mai repede. Când am plecat de la el, eram cât se poate de uimiţi. Nu ne venea sã credem. Cine îţi dã în ziua de azi 6.000 de euro înapoi? Noi ne-am înţeles cu el la 55.000 euro, astfel încât putea liniştit sã-şi bage banii în buzunar" povesteşte Ştefan.
Pentru cã vânzãrile firmelor de termopan au scãzut, în mai toate magazinele de profil sunt afişate reduceri de pânã la 30%. În felul acesta au mai câştigat nişte bani: aproape 2.000 euro. Mai puţin vor costa şi finisajele. Dupã recalcularea ofertei, constructorul i-a anunţat cã preţul este mai mic cu aproape 8.000 euro.
De obicei, în perioada de iarnã, firmele care comercializeazã materiale de construcţii oferã reduceri. Criza imobiliarã i-a determinat sã fie şi mai generoşi. Specialiştii estimeazã cã, în prezent, preţurile sunt cel puţin cu 15-20% mai mici faţã de vara anului trecut.
"A existat o scãdere a cererii în ultimul trimestru din 2008. Scãderea cererii a fost în mod evident determinatã de scãderea accesului la sursele de finanţare, dar şi de o oarecare panicã din piaţã, care s-a manifestat printr-o atitudine de aşteptare. Cu toate acestea, se previzioneazã creşteri ponderate pentru anul în curs", apreciazã Mãdãlina Dumitru Ruukki Country Marketing Manager România şi Bulgaria.
"Este mai degrabã o perioadã de expectativă, în care se aşteaptã o anumitã iniţiativã din partea bãncilor sau a politicii privind investiţiile pentru a se lua anumite decizii privind preţurile. Nu cred cã va exista o scãdere efectivã a pieţei, dar cred cã va exista o perioadã de reaşezare a întregii industrii a construcţiilor" este de pãrere Arh. Cristian Cocioba, Director Executiv BICAU (Banca de Informaţii în Construcţii, Arhitecturã şi Urbanism).
O reducere semnificativã se simte, în prezent, în cazul fierului beton, în varã preţul pe kilogram era de 4,2 lei, iar acum se vinde cu 2,3 lei kilogramul. Sacul de ciment (40 kg) a scãzut de la 30 la 25 de lei, iar cãrãmida porotherm de la 38 la 34 lei bucata.
"Pe segmentele pe care este Ruukki prezentã - sisteme de acoperiş din tablã tip ţiglã, profile, structuri metalice şi panouri termoizolante - au apãrut la nivel de piaţã şi reduceri de preţ sau promoţii. Aceasta s-a datorat şi scãderii preţului materiei prime, oţelul, dar şi reacţiei pieţei la noul context economic. Multe companii au operat şi concedieri, au aplicat numeroase mãsuri de reducere a costurilor şi astfel a fost posibilã şi scãderea preţurilor" ne-a declarat Mãdãlina Dumitru Ruukki Country Marketing Manager România şi Bulgaria.
Pentru 2009, reprezentanţii Uniunea Naţionalã a Patronatului Român (UNPR) estimeazã o scãdere în volum a pieţei construcţiilor cu pânã la 15%, în cel mai fericit caz. În cazul preţurile materiilor prime, precum oţelul, aluminiul sau cimentul, care sunt de aproximativ douã ori mai mari la noi decât în restul statelor europene, corecţia ar putea fi chiar mai mare de atât.
Preţul terenurilor este, în aceastã perioadã, în favoarea celor care vor sã-şi ridice o casã, la fel şi cel al materialelor de construcţii. Pentru unele materiale, preţurile au scãzut; un lucru cu care piaţa construcţiilor nu era obişnuitã, dat fiind faptul cã ani la rândul, firmele de profil au tot scumpit materialele de construcţii.
Criza imobiliarã poate fi un moment bun pentru cei care vor sã-şi construiascã o casã. Vânzãrile de terenuri merg foarte prost şi nu sunt semne cã situaţia s-ar îmbunãtãţi. Proprietarii, care se grãbesc sã vândã de teama cã preţurile vor scãdea puternic, sunt acum deschişi la negocieri mai mult ca niciodatã.
Şi constructorii sunt mai darnici atunci când fac oferte de preţ. Dat fiind faptul cã bãncile nu mai oferã atât de lejer credite, numãrul celor care îşi permit sã-şi facã o casã a scãzut. Aşa cã acum, firmele de construcţii preferã sã-şi mai reducã profitul la o lucrare, decât sã tragã obloanele.
Preţuri orientative materiale de construcţii
Fier beton
> 4,2 lei/kg (August 2008)
> 2,3 lei/kg (Ianuarie 2009)
Sac ciment (40 kg)
> 30 lei/buc (August 2008)
> 25 lei/buc (Ianuarie 2009)
Cãrãmida porotherm
> 38 lei/buc (August 2008)
> 34 lei/buc (Ianuarie 2009)
14 March 2009
