Casele ecologice par să fie un trend cu o creştere puternică, în ultimul timp. Formele pe care acestea le pot îmbrăca sunt multe: case de chirpici, de baloţi de paie, case de pământ bătătorit sau din lut, din paiantă, saci umpluţi, buşteni tăiaţi şi multe altele. Varietatea este mare, preţul este mic iar confortul promis de locuinţele ecologice este de natură să convingă oamenii să schimbe cu totul modul de viaţă. Ce presupune o casă ecologică, cum se comportă în timp şi cât costă, ne explică Ioan Nemes, specialist în domeniu şi deţinător al brandului Natural Home4U.

34379-4fi3d.jpgConstrucţia caselor din materiale naturale a beneficiat de o atenţie deosebită în presă, în ultimul timp. Cum a evoluat interesul clienţilor pentru acest tip de locuinţă?

Eu mă ocup de asemenea construcţii de patru ani, dar pe internet am postat prima referinţă la casele din baloţi de paie în 2012. Cererile pentru oferte de preţ au apărut imediat, în câteva săptămâni deja erau mai mulţi clienţi interesaţi iar ritmul s-a menţinut alert. În al doilea an de activitate, deci în 2013, s-a triplat numărul celor interesaţi.

Consideraţi că acest lucru are legătură cu avantajele financiare, sau se schimba mentalitatea clienţilor?

Pentru moment, clienţii noştri sunt oameni care cred în casele naturale, nu trebuie să le explicăm mai nimic, ei chiar ştiu şi ceva teorie, vin la noi cu dosare de materiale informative adunate de pe siteuri de specialitate din ţară şi din afară. Sunt oameni care au locuit la bloc până acum, deschişi spre un alt tip de viaţă, pentru că aceste case te duc automat la un alt tip de viaţă: te fac să te muti la ţară, să ieşi din oraş, să îţi creşti singur alimentele, deci e un fel de viaţă care te îndeamnă spre sustenabilitate. O mică parte a celor care ne contactează o fac pentru a renova case vechi, care au trăit în astfel de case şi vor să trăiască în continuare în case naturale. În ultimul rând, sunt şi câţiva clienţi care ne caută pentru soluţii ieftine de construit.

În cât timp se construieşte o casă naturală?

Timpul de construcţie este acelaşi ca şi la o casă de beton: trei-patru luni pentru o casă de 100 mp, dacă te grăbeşti. Nu se construieşte repede şi nici nu ar trebui, pentru că vorbim despre materiale naturale care ar trebui să se usuce la soare. Trebuie să laşi fiecare etapă să îşi facă treaba. Ideal este ca fundaţia să fie construită într-un an, iar construcţia propriu-zisă să demareze anul următor. Şi materialele ar trebui cumpărate cu un an înainte, la modul ideal. Dar depozitarea este o problemă pentru clienţi, precum este şi faptul că, în cazul lemnului de exemplu, nu prea ai surse de materiale de calitate superioară în România şi trebuie să le imporţi. De aceea recomandăm clienţilor să folosească materialele cele mai bune calitativ pe care le au în apropiere. Eu îi sfătuiesc pe clienţi: ori au răbdare şi nu au probleme, ori fac în funcţie de posibilităţi dar îşi asumă responsabilitatea crăpăturilor care vor apărea. În general însă, clienţii nu prea au răbdare şi îşi asumă riscurile unei construcţii făcute rapid, acceptă să facă îmbunătăţiri mai des.

Despre ce îmbunătăţiri este vorba şi cât de des se fac ele?

Acesta este un subiect amplu. În primul rând, trebuie clarificat faptul că dacă o casă este făcută bine, nu are nevoie de îmbunătăţiri decât rar şi superficial. De exemplu, să înnoieşti vopseaua la cinci-zece ani. Dacă materialele nu s-au uscat bine, apar crăpături, se infiltrează apa şi atunci este nevoie de îmbunătăţiri, poate chiar şi la fiecare unu-doi ani. Mai există o categorie de case ecologice moderne, făcute cu o tehnologie foarte avansată, la care nu este nevoie de mentenanţă mai mult decât ai avea nevoie la o casă de beton, spre exemplu. Această casă este făcută tot din materiale naturale, dar ele sunt prefabricate, fapt care garantează că nu vei asista la deteriorări. Dar această metodă de construcţie costă cu până la 40% mai mult decât o casă obişnuită. În mod normal, o casă de 100 mp costă undeva la 35-40.000 euro, deci cea prefabricată poate ajunge şi la 55.000 euro.

Există limitare la regimul de înălţime sau proporţiile casei?

Teoretic, nu. Atât timp cât poţi face o casă de structură de lemn la nouă-zece etaje, poţi să faci şi o casă naturală. Dar din punct de vedere ecologic, o casă pe un singur etaj este mult mai eficientă şi economică, pe termen lung. Distribuţia temperaturii este mai bună. Cu toate acestea, chiar acum se construieşte în Franţa o clădire de şapte etaje făcută integral din baloţi de paie. Totuşi, pentru casele unifamiliale recomandăm un singur nivel, deşi se poate construi şi o casă cu un nivel, două, trei, după necesităţile clientului.

Construcţia este solidă, rezistentă la cutremure, ignifugă?

Casa devine ignifugă pentru că se lucrează foarte mult cu pământ. Casele de baloţi de paie sunt tencuite cu cinci centimetri de argilă, care îi oferă protecţie ignifugă. Există teste oficiale, făcute în ţări precum Canada şi Germania şi recunoscute în întreaga lume, care demonstrează că o casă de baloţi de paie rezistă la o temperatură de 2.000 de grade timp de două ore. Deci abia după două ore încep să ardă pereţii. Am încercat şi noi să facem câteva teste omologate, dar din păcate, ni s-au pus tot felul de piedici legate de industria fabricilor de beton, care ne văd ca pe o ameninţare. În privinţa cutremurelor, materialele trebuie adaptate în funcţie de zonă. De exemplu, în Vrancea nu recomand o casă din pământ ci din baloţi de paie. Sunt mai flexibili şi rezistă mai bine la cutremur. Dar este important de menţionat, în acest context, că o casă din pământ rezistă oricum mai bine la cutremur decât o casă din cărămidă.

În opinia dumneavoastră, de ce credeţi că au renunţat oamenii să îşi mai construiască locuinţe din materiale naturale?

Explicaţia mea are un singur cuvânt: televizorul. S-a făcut promovare intensivă, foarte bună, pentru un anumit tip de construcţie iar oamenii au fost convinşi că cimentul e mai bun. Acum însă, vor să se reîntoarcă la natură. Iar noi ne-am construit experienţa practică şi teoretică în ţări precum Franţa şi Germania, am învăţat din experienţa altora, am combinat cu tehnica modernă şi aşa putem să oferim celor interesaţi o casă sănătoasă şi eficientă. Nu noi am inventat acest concept, deşi mulţi intre clienţii noştri aşa cred, dar putem să oferim un alt stil de viaţă care să ofere un confort mai mare decât cel cu care sunt acum obişnuiţi orăşenii.

CITEŞTE ŞI: Noul val în construcţii aduce case de bambus şi plastic sau din containere abandonate

 

10 iunie 2014