Internet de mare viteză, dar locuințe de mare vechime - așa arată România anului 2016, țara cu cea mai mare rată de împroprietărire din Uniunea Europeană. Dar nu poate fi vorba să ne lăudăm cu faptul că 96% dintre români sunt proprietari, în condițiile în care calitatea unităților rezidențiale este mult sub standardele moderne. Doar 11% dintre casele și apartamentele României au fost ridicate în ultimii 25 de ani și, nu de puține ori, chiar și construcțiile noi au fost contestate.
Ne mândrim cu faptul că suntem pe primul loc în clasamentul țărilor din UE cu cea mai mare rată de împroprietărire, însă schimbăm subiectul
atunci când vine vorba despre calitatea locuințelor în care trăim. Statisticile spun că avem un stoc de locuințe îmbătrânit, plin de unități cu eficiență termică scăzută, blocuri cu apartamente
mici și lifturi care îi fac pe străini să se mire că încă mai pot fi funcționale. Deși pare dezvoltatorii imobiliari au strâns averi frumoase în România modernă, proiectele rezidențiale noi au
o pondere scăzută, în peisajul de ansamblu: doar 11% dintre locuințele din întreaga țară sunt ridicate după Revoluție.
„Stocul total de case și apartamente din România era, la sfârșitul primului trimestru din anul 2016, de 8,9 milioane și include un milion de unități care au fost construite începând cu anul 1990. Între 1990 și 2015, cele mai multe locuințe au fost construite în București și județele Ilfov, Constanța, Suceava și Cluj, iar cel mai bun an în ceea ce privește livrările de locuințe a fost 2008”, se arată în cel mai recent studiu realizat de compania de consultanță imobiliară DTZ Echinox.
Boom-ul imobiliar era cel care făcea economia să duduie, în urmă cu aproape un deceniu. Pentru sectorul real estate din România, cel mai bun an a fost 2008, în care au fost date în folosință peste 67.000 de locuințe. Din păcate, aceste proiecte au fost duse la capăt urmând tendințele locale, cu o economie și cerere în continuă creștere, dar în ciuda semnalelor apărute pe plan internațional. Toată frenezia a fost stopată violent de contextul economic global, iar mulți dintre dezvoltatorii implicați în proiectele finalizate în 2008 nu au mai avut cui să vândă și au ieșit din scenă.
- În ultimii 25 de ani, cele mai multe locuințe au fost date în folosință în București și împrejurimile sale (134.469), Constanța (51.293), Suceava (50.848) și Cluj (50.394)
- În aceeași perioadă, cea mai slabă activitate a fost înregistrată în Caraș Severin (doar 5.185 unități, adică mai puțin de 4% din totalul locuințelor din întreg județul)
„Criza financiară a măturat imobiliarele din întreaga lume, nu ne putem plânge doar noi că ne-a fost oprit avântul imobiliar. Însă nevoia de locuințe a rămas în continuare, chiar dacă ritmul de construcție a scăzut brusc. Piața imobiliară din România a înghețat din cauza băncilor care nu mai ofereau credite, a dezvoltatorilor înfrânați de context, a clienților împiedicați de o frică normală, dar nu se poate spune că lipsește nevoia, nu cel puțin în marile orașe. Ca dovadă, ultimii doi ani au adus din nou activitate serioasă”, punctează consultantul financiar Călin Iacob.
Blocurile construite în era comunistă, spre finalul perioadei de garanție. Ce va urma?
Soluție excelentă pentru autoritățile vremurilor trecute, blocurile din panouri prefabricate din beton precomprimat domină peisajul mai tuturor marilor orașe. Proiect replicabil la scară largă, blocurile gri sunt prezente în toate fostele state sovietice, fiind un simbol urban al țărilor din Europa de Est. Ridicate, la noi, între 1945 și 1980, majoritatea acestor construcții are astăzi nevoie urgentă de renovare, modernizare și chiar consolidare. În ciuda acestui fapt, tranzacțiile cu astfel de apartamente sunt în număr preponderent.
„Pentru clientul obișnuit, locuința îndeplinește aproape exclusiv criteriul nevoii, pe când, în state cu o piață imobiliară matură, o astfel de achiziție are și o componentă investițională. La noi, valoarea investițională a unei locuințe este foarte scăzută, în special în cazul unităților inaugurate în urmă cu zeci de ani. Astfel de locuințe au o valoare în sine descrescătoare sau, în cel mai fericit caz, stagnantă, deci nu pot oferi o perspectivă de creștere a valorii”, spune Sorin Roșu, director general Apulum 94 și dezvoltator Red House 3.
Criza ultimilor ani i-a obligat pe dezvoltatori să își schimbe produsele. În perioada de boom imobiliar, apartamentele noi erau dedicate clienților cu venituri ridicate, fiind văzute ca un produs exclusivist. Astăzi, ele au devenit o necesitate, iar aproape jumătate dintre clienții aflați în căutarea unui cămin în București sunt interesați de o locuință nouă. Dezvoltatorii au început să ridice proiecte concepute pentru clienții cu venituri medii sau scăzute, iar numărul ansamblurilor noi accesibile a crescut considerabil. Potrivit datelor DTZ, anul trecut, au fost date în folosință 47.000 de locuințe în întreaga țară, cu 4,5% mai mult decât în anul anterior. Pe primul loc se află tot Capitala și împrejurimile sale (11.082), zonă urmată de Iași (3.033), Cluj (3.022) și Timiș (2.852). Din păcate, peisajul național este dezechilibrat: s-au înregistrat creșteri doar în 17 județe, iar în celelalte 25 de județe s-au notat scăderi.
CITEȘTE ȘI ALTE ARTICOLE:
30 June 2016
