Clujul înghite satele din jurul său cu tot cu tradiţii, agricultură şi ţărani

Explozia imobiliară şi aglomerarea investiţiilor străine din oraşul de pe Someş transformă comunele învecinate, precum Floreşti, Gilău sau Apahida, în cartiere.

Cică acum trei ani, atunci când treceai cu maşina prin comunele Gilău sau Floreşti, trebuia să încetineşti rău de tot ca să nu loveşti cireada de vaci care îţi tăia calea. Ţăranii creşteau porci, oi, păsări şi mergeau cu produse agricole la Cluj ca să le vândă domnilor de la oraş.

Ceea ce nu a reuşit să facă Ceauşescu, construind blocuri la sate pentru urbanizarea mediului rural, reuşesc acum capitaliştii. Casele bătrâneşti vor fi umbrite de blocuri turn, iar agricultura şi creşterea animalelor vor dispărea în totalitate.

Eu nu zic că e bine sau rău că se întâmplă aşa. Nici cei care trăiesc acolo nu ştiu exact dacă e bine sau nu. Cei care au avut câteva hectare de pământ şi le-au vândut anul trecut sau anul ăsta au acum 100.000 de euro în cont, acolo, şi sunt mulţumiţi. Alţii, care au fost săraci până la Revoluţie şi aşa sunt şi acum, cârcotesc. Iar cei îndrăgostiţi de agricultură şi zootehnie se simt violaţi.

"Ce inimă au avut unii oameni care şi-au înstrăinat pământul unor venetici? Unor străini de ţară şi de neam? Ne-au violat venind cu blocurile şi fabricile, şi maşinile lor în satele noastre şi ne-au cumpărat cu totul. Nici Ceauşescu nu a reuşit să facă asta, dar ei au reuşit", spune un localnic din Gilău.

Am vizitat comunele învecinate Clujului să vedem minunea. Într-adevăr, comuna Floreşti arată deja ca un cartier. Sunt blocuri, sunt făbricuţe, depozite, hipermarketuri, nu mai are aproape nimic dintr-un sat românesc. Practic, între Cluj şi Floreşti nu mai există niciun petic de pământ de vânzare. "Tot ce a fost teren plan, am băgat în intravilan", spune Ioachim Vancea, primarul comunei Floreşti.

Am mers un sat mai încolo, în comuna Gilău. Peisajul este aproape identic. Doar că Gilăul, o comună care arată deja a oraş, va deveni un cartier al Clujului în vreo trei ani, aşa cum prevede şi primarul.

Cei care şi-au vândut terenurile îşi plâng în pumni

Când s-a văzut moş Gheorghe sau chiar şi Istvan cu 20-30-40.000 de euro cash pe masă, în schimbul unui hectar-două de pământ pe care-l avea cultivat cu orz şi oricum nu câştiga mai nimic, nu a stat să se gândească. A vândut, iar acum îi pare rău.

Explozia preţurilor la terenuri a început în 2005 şi nu s-a oprit până acum. "Un metru de teren costă cam tot atât cât mă costa pe mine să ar un hectar întreg", spune Constantin, un bărbat de 56 de ani, care a vândut de curând un hectar de teren cu 50 de euro/mp. Acum, terenul lui valorează de trei ori mai mult.

Am vrut să stăm de vorbă cu Cibo Emil, un bărbat cu alură de rachet ucrainean, care a construit case pe circa 6 hectare în comuna Floreşti, başca un bloc. La fel ca şi ceilalţi "investitori", nu vorbeşte despre businessurile lui.
"Nu vreau să apar în ziare, să vadă lumea ce bogat sunt eu", ne-a spus acesta. Îl înţeleg, pentru că nici nu pot să mă gândesc la cât valorează şpe case şi şpe blocuri în zona cea mai fierbinte a Clujului din punct de vedere imobiliar.

Gilău - „Sinaia clujenilor"

Din două motive i se spune aşa. Există zeci de cartiere rezidenţiale cu nişte viloace de-ţi pică plombele, exact ca la Sinaia, şi toţi şmecherii Clujului au case de vacanţă la Gilău, aşa cum au cei din Bucureşti la Sinaia. Fosta Avicola care avea zeci de hale s-a vândut şi acum, în acele hale se face mobilă, porţelan, fier forjat şi altele, societăţi care au dat locuri de muncă gilăoanilor. Şi aici, preţul terenurilor a ajuns undeva între 60 de euro şi 100 de euro pe metrul pătrat. Am mers acasă la Gheorghe Bodea, un consilier la primărie de vreo 73 de ani, care avea oareşce să ne spună.

"O ţâră de slană cu pită făcută-n casă să vă dau şi apoi vorbim", spune moş Gheorghe. Aproape că ne stătea în gât mâncarea când s-a revoltat moş Gheorghe pe capitalişti. "Ţăranul a vândut pământul ca prostul. Asta este o orientare lipsită de dragoste de glie, pentru că nu trebuia să umblăm noi cu jalba-n proţap pe la UE, ei trebuiau să ne caute pe noi", spune Gheorghe.

El spune că din cauza ajutorului social, al preţului mare de producţie şi al dezvoltării imobiliare ţăranul român este încurajat să stea acasă şi să nu facă nimic.

Primarul din Gilău, Dumitru Sfârlea, are o mulţime de proiecte în derulare şi chiar face treabă, dar asta pentru că şi are cu ce. Sunt înregistrate 300 de societăţi comerciale pe raza comunei, iar bugetul local este de peste 160 miliarde de lei vechi. "Avem apă, canalizare, gaz, şcoli, casă de cultură şi vom mai face şi un parc mare", se mândreşte primarul, care la alegerile trecute l-a avut contracandidat chiar pe Bodea Gheorghe, consilierul său. „Stăteam aici în birou şi îl ascultam ce le zicea oamenilor afară. Vorbea despre agricultură... Agricultura va dispărea cu totul din comuna noastră, trebuie să înţelegem asta, susţine primarul.