Clujul, capitala europeană a investiţiilor de succes

Nominalizat în 2008 de pretenţioasa revistă „Monocle" printre primele cinci locuri din lume ca potenţial de dezvoltare, Clujul a fost „răsfăţatul" investiţiilor de succes ale ultimilor.

În Cluj, branduri precum Nokia şi Emerson şi-au relocat puncte de producţie alături de branduri locale de succes precum Banca Transilvania, Jolidon, Ursus sau Farmec.

În 2008, publicaţia americană „Information Week" nota conştiincios cum Cluj-Napoca se transformă încet în „tehnopolisul" României, dovedindu-se una dintre cele mai populare zone din lume pe segmentul IT, outsourcing.

Relaxarea şi normalizarea administraţiei locale după perioada administraţiei Funar au oferit Clujului şansa pe care o aştepta: aceea de a se ridica la clasa unei adevărate capitale regionale şi europene.

Investiţiile demarate de Primărie în infrastructură, condiţiile avantajoase create de Consiliul Judeţean pentru investitori în cele trei parcuri industriale Tetarom, dar şi forţa de muncă specializată de la universităţile de profil au făcut din oraşul de pe Someş o ţintă preferată pentru investitori de calibru.

La toate acestea s-a adăugat disponibilitatea autorităţilor municipale şi judeţene de a susţine şi de a facilita venirea investitorilor. De la un parc industrial semifuncţional, în 2004, Clujul a ajuns la trei astfel de facilităţi, în 2008. Aeroportul Internaţional Cluj, în dezvoltarea căruia s-a investit continuu, estimează 200.0000 de pasageri în 2013, iar în 2008 a înregistrat 800.000 de pasageri. Firme precum Genpact, Gima, Siemens sau Office Depot şi-au făcut simţită prezenţa prin investiţii locale, pe lângă deja cunoscutele Nokia şi Emerson.

Investiţii masive
Prima mare companie care a investit peste 75 de milioane de euro pe spaţiile oferite de parcurile industriale Tetarom a fost Emerson, în octombrie 2006 începându-se construcţia primei hale de producţie a companiei. Până în 2009, Emerson a anunţat creşterea investiţiei de la 75 la 150 de milioane de euro.

După un an întreg de negocieri, în martie 2007 şi gigantul finlandez Nokia şi-a relocat o fabrică de producţie din Germania tocmai la Jucu, în al treilea parc industrial Tetarom. Alături de producătorul de telefoane mobile au anunţat că vor investi la Jucu şi furnizori ai Nokia, însă până acum aceştia nu au demarat investiţii, din cauza crizei. În mai 2008, potrivit „Business Standard", Nokia producea deja la Cluj, în comuna Jucu, primul milion de telefoane mobile. Per total, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj din acea perioadă, Marius Nicoară, estima investiţii de un miliard de euro făcute prin intermediul instituţiei pe care o conducea, paleta acestora mergând de la infrastructură şi dezvoltarea Aeroportului Internaţional până la companiile mari venite în parcurile industriale Tetarom.

Preşedintele fondului de investiţii Imo Finance, Iosif Pop, spune că, până în septembrie anul trecut, au crescut vizibil şi într-un ritm susţinut segmentele de imobiliare, servicii, IT şi banking, după care a început să se resimtă criza financiară.

„Piaţa a crescut, s-a văzut pe toate segmentele, mai ales pe servicii, IT, imobiliarele au izbucnit, dacă vă amintiţi. Toate acestea au avut creşteri de la an la an şi, în general, mediul a fost unul marcat de creşteri, mai ales datorită celor două mari companii, Nokia şi Emerson, care au decis să investească la Cluj", a explicat pentru Cotidianul Iosif Pop.

Investiţiile imobiliare, creşteri explozive

Potrivit unui raport al Primăriei municipiului, bugetul pentru Cluj a crescut în fiecare an, începând din 2004. Printre firmele care au ales să investească la Cluj, raportul menţionează centrul comercial Leul (17 milioane de euro), Atrium Center, un proiect al fondului internaţional Dawanay Day, cu o investiţie preconizată de 85 de milioane de euro, şi Akademia Center, tot un proiect imobiliar ce ar urma să se finalizeze anul acesta.

Acelaşi raport menţionează că în Cluj-Napoca există în prezent birouri de afaceri pe o suprafaţă de aproximativ 130.000 mp, dintre care 30.000 mp cuprind birouri de clasa A. Cu un spaţiu util între 4.300 şi 10.000 mp, centrele de afaceri din oraş sunt Power Business Center, Maestro Business Center, City Business Center şi Olimpia Business Center. Pe lângă aceste centre există câteva proiecte în curs de desfăşurare, cum ar fi: Iulius Mall Business Center, Sigma Center Development sau Global Plaza.

„În medie putem spune că în perioada 2004-2008 au avut loc cele mai spectaculoase evoluţii pe toate domeniile: terenurile au crescut în medie cu 70-80% anual, apartamentele practic şi-au dublat valoarea în 2004 şi în 2005, după care au avut o creştere mai lentă de circa 20-25% anual. Aceste creşteri au avut două cauze: trendul ascendent normal pe care trebuia să-l urmeze piaţa imobiliară şi nevoia de a ne alinia la preţurile practicate în Vest, dar şi speculaţiile majore practicate în acest domeniu", a explicat pentru Cotidianul Ani Căpuşan, patronul Nobila Casa, dezvoltator imobiliar autohton. Potrivit ei, pe piaţa clujeană vom asista în continuare la o uşoară scădere a preţurilor, în medie cu aproximativ 20%, uşor diferit pe fiecare sector, după care, începând cu anul următor, piaţa va intra pe un făgaş de creştere normală, lentă şi va fi o revenire a pieţei imobiliare în general.