" Cladirile de birouri reprezinta segmentul imobiliar cu cea mai spectaculoasa evolutie in arhitectura romaneasca de dupa a??90." Albumul "Birouri din Romania", editat de IglooMedia si lansat in cadrul Anualei de Arhitectura, reuneste 17 astfel de cladiri reprezentative.
" Albumul nu doreste sa alimenteze conflictele urbane dintre "conservatori" si "cei care promoveaza innoirea cu orice pret", insa subliniaza valoarea acestor cladiri in fata criticilor.
Dupa case si interioare de locuinte din Romania, seria Igloobest, editata de cea mai importanta revista romaneasca de arhitectura, continua cu un album dedicat cladirilor de birouri finalizate in ultimii ani. Potrivit editorilor, daca albumul ar fi aparut numai sase luni mai tarziu, multe alte cladiri ar fi putut participa la selectie, dinamica segmentului fiind remarcabila. "Cladirile de birouri, marca a functionarii organismului economic, devin si gest cultural acolo unde arhitectii trec dincolo de imbracarea in materiale standard si detalii de furnizor a unor volume banale rezultate din coeficientii urbanistici", scrie Bruno Andresoiu in prefata volumului. In plus, ceea ce impune imobilele de birouri in atentia arhitectilor si a publicului, pe langa miza lor economica, este faptul ca adesea sunt cladiri de gabarit mare, marcand zonele in care se gasesc prin dimensiuni si estetica.
Desi autorii isi exprima increderea ca toate cladirile prezente in album implinesc conditia de a depasi cerintele functionalitatii, devenind gesturi culturale, majoritatea acestor cladiri au fost criticate exact din aceasta perspectiva. Volumetriile relativ simple sunt de multe ori rezultatul mai mult sau mai putin direct al coeficientilor urbanistici (inaltime maxima admisa, retragere de la strada etc.), in incercarea de a maximiza spatiul exploatabil imobiliar , iar estetica generala a cladirilor este dominata de functionalitate, cu compromis minim facut esteticii si inovatiei arhitecturale. Despre impactul urban al respectivelor cladiri, adesea inserate intr-un tesut urban vechi si aglomerat, albumul nici nu isi propune sa discute, abordand cladirile doar ca "obiecte arhitecurale".
"Cladirile de birouri sunt adesea demonizate aprioric de asociatiile de guerilla urbana. Sintagma "metal si sticla", ca marca a raului urban indubitabil, este nu numai inepta, dar si lipsita de acoperire in multe dintre cazurile la care se face referire. Ca blamarea lor categorica este o tampenie este la fel de evident ca faptul ca prezenta cladirilor de birouri agreseaza si afecteaza de multe ori tesutul urban existent", scrie Bruno Andresoiu. Chiar acceptand ca exista motive foarte bune pentru care arhitectura contemporana este dominata de "metal si sticla" si ca un conservatorism radical nu este compatibil cu dezvoltarea orasului, o simpla comparatie cu ceea ce se intampla in arhitectura internationala este suficienta pentru a ne convinge ca sediile de birouri din Romania nu pot fi considerate altfel decat "banale".
Despre "zgarie-norul" culcat la orizonala din Piata Victoriei Westfourth, aflam ca, "privita ca un urias "container" de insusi autorul ei, America House se eschiveaza monotoniei cu ajutorul aceleiasi solutii definitorii portofoliului Westfourth, si anume prin fatada: un mozaic de mici panouri de sticla diferit nuantata si texturata sparge frontonul stradal sudic, pentru ca intalnirea acestuia cu fatada nordica sa se intample la est, cu scindare bine marcata". Poate surprinzator, unele dintre cele mai reusite cladiri prezente in album, cel putin din punct de vedere estetic, sunt cateva cladiri "de suflet", de mici dimensiuni. Este vorba tot de o creatie Westfourth, Ambasada Canadei, remarcabila pentru fatada verde "otravit" de cupru oxidat, imobilul Litexto de pe stibei Voda, unde arhitectul Alexandu Beldiman a salvat fatada unei case.
Dupa cum marturisea la lansarea albumului arhitectul Calin Negoescu, din cadrul firmei Westfourth Arhitecture, condusa de Vlad Arsene, prezenta cu sase proiecte in album, compromisurile pe care proiectantii trbuie sa le faca pentru a se supune cerintelor comanditarilor de arhitectura sunt inca semnificative. La randul lor, comanditarii nu fac decat sa-si maximizeze profitul, pe o piata libera, lipsa de stil a cladirilor nefiind astfel direct imputabila nici lor. Concluzia cu care ramanem, cum sublinia Calin Negoescu, este ca actualele cladiri de birouri sunt "fabricile" care in timp vor duce la ridicarea nivelului economic general, cand vom putea avea cladiri private si publice intr-adevar de exceptie. Pe de alta parte, ca o a doua concluzie, atat timp cat jocul liber al pietei nu produce inca arhitectura si urbanism de calitate, atentand chiar la ceea ce mai exista frumos din oras, reglementarile legale si impunerea acestora sunt absolut esentiale pentru dezvoltarea pe termen lung.
Sursa
18 June 2008
