Proprietarii clădirilor vor fi obligaţi să-şi refacă faţadele imobilelor pe banii lor, altfel riscând să fie amendaţi de primării. Deşi încă în fază de proiect, ordonanţa de urgenţă are mulţi adversari.

Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari „Habitat", susţine că ideea ca proprietarul să îşi întreţină proprietatea este bună în principiu şi că există reglementări similare şi în străinătate, dar trebuie avute în vedere aspectele locale.

„În toată Europa ideea ca proprietarul să îşi întreţină proprietatea e firească. Mai peste tot conştiinţa de proprietar este diferită de cea de chiriaş.

La noi, din păcate, s-a păstrat mentalitatea de chiriaş. Dincolo de asta, trebuie avute în vedere şi aspecte locale, avem cazuri sociale, de oameni care au fost împroprietăriţi fals, greşit, care nu au o educare prealabilă."

Mihai Mereuţă exemplifică lipsa de educaţie a proprietarilor de la noi prin cazurile celor care au făcut cu greu un credit pentru a se muta din blocuri comuniste în ansambluri rezidenţiale, dar nu şi-au dat seama că nu vor avea putere financiară să plătească cheltuieli de întreţinere mult mai mari.

Preşedintele „Habitat" e de părere că trebuie făcut un fel de program naţional, astfel încât, de exemplu, pentru o reparaţie de până la 1.000 lei/membru de familie să fie obligatoriu ca în termen de 6 luni să-şi facă pe banii lor, dacă nu, să fie pe fonduri guvernamentale sau alte tipuri de facilităţi fiscale.

„Ideea nu e rea, dar trebuie să vii cu ceva pe lângă, mai ales într-o perioadă de criză. Cei care nu au bani trebuie ajutaţi, ca să nu facă puşcărie că le cade casa pe ei. Nu ştiu cum se face că politicienii s-au hotărât acum să îşi arate muşchii.Sau poate mizează pe faptul că atunci când oamenii sunt leşinaţi de foame nu au putere de reacţie", conchide Mereuţă.

Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, invocă problemele morale. „În mod normal, înainte să vii să ameninţi cu amenzi, trebuie să faci ceva astfel încât oamenii să poată să-şi refacă locuinţele fără să resimtă financiar această operaţiune, aşa cum s-a făcut în toate ţările civilizate ale Europei.

Cel puţin moral aveau această obligaţie, întrucât atunci când au vândut casele le-au vândut într-o stare deplorabilă, fără nici un fel de regulă normală cu privire la predarea stării tehnice a unei clădiri."

Sandu Alexandru, decanul Facultăţii de Urbanism din cadrul Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu", e de părere că acest proiect are un caracter samavolnic, pentru că în multe ţări - Ungaria, Polonia, Cehia - există reguli în sensul întreţinerii clădirilor, dar sunt măsuri incluse într-un program coerent de reabilitare la nivel naţional, cu măsuri favorizante şi sancţionale din punct de vedere economic şi social.

În România nu se poate vorbi de aşa ceva. „Reabilitarea unei case poate să însemne 30.000 de euro, dar şi 300.000 de euro. Iar faţada unui bloc poate ajunge la 1 milion de euro. Pentru că nu vorbim de o vopsire a faţadei, ci de o reparaţie în stilul clădirii, nu întâmplător, care poate presupune intervenţii şi în interior."


Sursa

3 August 2010