Cifrele rele din imobiliarul românesc

După 3 ani de criză, sectorul imobiliar poate fi caracterizat prin arierate de 1,2 mld. euro, insolvenţe, mall-uri abandonate şi 30.000 de agenţi imobiliari pe drumuri. Preţurile au ajuns la nivelul de acum 5 ani şi continuă să scadă, iar încercarea Guvernului de resuscitare prin Prima Casă a eşuat.

Multe voci din piaţa imobiliară spun că această industrie s-a prăbuşit şi ce anume ar putea confirma mai bine această realitate decât cifrele. De aceea Curierul Naţional vă va prezenta în rândurile de mai jos cele mai importante cifre înregistrate de imobiliarul românesc în ultimii ani, care dau adevărata măsură a situaţiei.

Cele mai mari arierate: cele din construcţii care ajung la 1,2 miliarde de euro

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, a declarat în luna decembrie a anului trecut, pentru Curierul Naţional, că arieratele statului se ridică la circa 1,5 miliarde euro, iar preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu, spunea că doar datoriile către firmele din construcţii se ridică la peste 1,2 miliarde euro.

Cea mai mare insolvenţă: Planorama, unde 600 de clienţi îşi aşteaptă locuinţele

Complexul Planorama amplasat în zona Bulevardului Doamna Ghica din sectorul 2 al Capitalei, a fost lansat în 2006 cu mare tam-tam, de altfel, ca toate proiectele imobiliare. Termenul de finalizare era anul 2007 pentru cele 4 turnuri (care ulterior au rămas doar la 3 turnuri) din proiect, dar nici astăzi acest proiect nu este finalizat. Pe lângă acest aspect cei 600 de clienţi care îşi aşteaptă de mai bine de 3 ani locuinţele au aflat că la data de 30.06.2010 Tribunalul Bucureşti a hotărât intrarea S.C. EuroHabitat SRL, dezvoltarul Planorama, în procedură generală a insolvenţei prin reorganizare.

Cel mai mare abandon imobiliar: 10 mall-uri anulate

În septembrie 2009, compania nord-irlandeză Mivan Kier, care a construit mall-ul Liberty Center şi ansamblul rezidenţial New Town, ambele din Bucureşti, a intrat în insolvenţă, ca urmare a propriei solicitări, potrivit unei decizii a Tribunalului Bucureşti. Aşadar era clar că proiectul de mare anvergură Tiago Malls ce presupunea ridicarea a 10 mall-uri în toată ţara anunţat de dezvoltator în urma cu ceva timp nu va mai prinde viaţă după decizia de a intra în insolvenţă.

O tentativă de lansare a unui mall a fost în Oradea, dar nici nu a fost deschis şi a intrat în faliment. Tiago Mall, care trebuia inaugurat înainte de Crăciunul anului 2008 nu îşi va putea primi vizitatorii nici de Crăciunul lui 2011. Poate sub altă denumire. Mall-ul orădean, care nu a funcţionat niciodată, a intrat în faliment, lichidatorul judiciar, Casa de insolvenţă Transilvania, urmând să-l scoată la licitaţie. Preţul de pornire a licitaţiei era de 35,5 milioane de euro, jumătate din valoarea investiţiei. John Houghton, property director în cadrul Tiago Malls afirma în septembrie 2008, într-o conferinţă de presă la Oradea, că "Tiago Mall Oradea, primul din cadrul proiectului Tiago Malls, va cuprinde 10 astfel de mall-uri şi va avea peste 25.000 de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă". Investiţia depăşea 70 de milioane de euro şi urma să găzduiască peste 150 de magazine ale unor cunoscute mărci locale şi internaţionale.

O Esplanadă cu 11 hectare de gunoi

De mai bine de şapte ani, Ministerul Lucrărilor Publice şi Primăria Capitalei nu reuşesc să ajungă la o înţelegere în ceea ce priveşte proiectul Esplanada. În timp ce autorităţile se ceartă, terenul de pe Splaiul Unirii este tot o groapa de gunoi. Compania ungară TriGranit Development, dezvoltatorul acestui proiect, spune că motivele pentru care proiectul bate pasul pe loc sunt: în primul rând problema a jumătate din terenuri care nu sunt în proprietatea dezvoltatorului, iar în al doilea rând evitarea Primăriei Generale a Capitalei de a da un răspuns concret în cazul acesta.

Dezvoltatorul proiectului Esplanada este nemulţumit de schimbările politicului, dar este încrezător, odată ce există un memorandum semnat cu Guvernul Tăriceanu pe acest subiect. În 2003 a fost aprobată, prin Hotărârea Guvernului Năstase, realizarea unui proiect de urbanism pe Splaiul Unirii.

În 2004 s-a ajuns la un acord public-privat între Ministerul Lucrărilor Publice şi firmă Trigranit pentru realizarea, pe aproape 11 hectare, a proiectului Esplanada. Acesta urma să cuprindă blocuri rezidenţiale, centre de afaceri, culturale şi de relaxare. De atunci, proiectul este pasat fără a se lua o decizie fermă.

Preţurile terenurilor s-au întors în timp cu 5 ani şi continuă să coboare în trecut

Dacă în 2007 preţurile terenurilor creşteau de la o oră la alta şi tranzacţiile avea loc pe bandă rulantă, în 2011 valoarea terenurilor a scăzut foarte mult, dar chiar şi în aceste condiţii tranzacţiile nu mai au loc aproape deloc. În septembrie 2010, o analiză a unui site imobiliar spunea că preţurile terenurilor din jurul Capitalei s-au întors în timp cu 5 ani. Tranzacţiile cu terenuri încheiate în prima jumătate a anului s-au finalizat la preţuri echivalente cu cele din perioada 2005-2006, cu 20-30% mai puţin decât anul trecut. Numărul tranzacţiilor încheiate în primele 6 luni ale anului a fost totuşi redus. De asemenea, au fost finalizate doar tranzacţii cu valoare scăzută, care nu au depăşit 10 milioane euro.

Prima Casă, o amăgire de 1 miliard de euro?

Startul la programul Prima Casa a fost dat în luna iunie, după ce 20 de bănci comerciale s-au înscris în program cu oferte în valoare totală de 1,457 miliarde euro, peste plafonul de garanţii al Guvernului stabilit la 1 miliard de euro. Odată cu lansarea programului Prima Casă, proprietarii apartamentelor cu două camere nu au mai fost dispuşi să negocieze atât de mult preţul de tranzacţie, iar cei nou-intraţi pe piaţă au afişat preţuri mai ridicate. Astfel, proprietarii imobilelor care solicitau un preţ de vânzare până în 55.000 de euro au crescut preţul în medie cu 5-10%, astfel încât proprietăţile să fie în continuare eligibile în program.

În 2010 programul guvernamental Prima Casă 2 fost lansat în primăvară, venind cu câteva modificari faţă de prima variantă. Astfel, Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) percepe un comision de acordare a garanţiei mai ridicat în cazul variantei din 2010 a programului Prima Casă, mai exact de 0,49%, în uşoară creştere faţă de 0,37% cât era iniţial. Executivul a aprobat un plafon de garanţii pentru programul Prima Casă de 700 milioane euro în 2010 şi a majorat valoarea garanţiei pentru locuinţele noi la 70.000 euro. În cazul persoanelor care se asociază în vederea construirii de locuinţe, garanţia este de 75.000 euro. Acum se aşteaptă lansarea variantei a treia a programului. Noile modificări ce le aduce Prima Casă 3 sunt următoarele: clienţii vor pune conturile curente drept gaj în favoarea băncii, dar vor avea posibilitatea să ceară modificarea monedei în care plătesc creditul, reeşalonarea sau scadenţarea împrumutului. De asemenea, noua formă a programului va elimina condiţia privind asocierea a şapte beneficiari pentru construcţia de ansambluri imobiliare. Alte modificări ale programului Prima Casă fac referire la reeşalonarea sau rescadenţarea împrumutului pentru evitarea unei eventuale restanţe.

Impact cu zeci de cumpărători la Class

Dezvoltatorul Impact a ridicat mai multe ansambluri rezidenţiale, dar clienţii cei mai nemulţumiţi sunt cei care locuiesc în cartierul rezidenţial Class.

Anul 2003 a fost momentul în care Impact a lansat proiectul rezidenţial Class. Pentru a atrage clienţi, Impact a promis că va construi 149 de case, două locuri de joacă pentru copii, spaţii verzi, sute de metri pătraţi, parcări, teren de sport, un club al rezidenţilor, faleză la lac. O dată cu spargerea bulei imobiliare, dezvoltatorul a văzut că situaţia este dificilă şi trebuie să-şi schimbe strategia de business ceea ce a şi făcut. Impact a reconfigurat planurile proiectului Class, "din promisiunile din materialele promoţionale nu a mai rămas nimic: terenul de sport s-a transformat în a 203-a casă ( proiectul iniţial cuprinzând 149 de case ) spaţiile verzi s-au împuţinat şi au fost realizate pe banii proprietarilor, locurile de parcare s-au împuţinat la mai puţin de jumătate, faleza a dispărut, din informaţiile noastre a fost doar pe hârtie ca să ne atragă, nefiind niciodată un proiect pentru aceasta. Clubul rezidenţilor este un teren viran pe care acum Impact vinde brazi. Spaţiul de joacă a rămas doar unul şi a fost amenajat pe banii părinţilor din ansamblu", a declarat pentru Curierul Naţional, Adina Coca, Preşedinte Asociaţia de Proprietari Class.

Din menţiunile Adinei Coca, nici calitatea lucrărilor nu a fost un lucru de care să se poată bucura, proprietarii, 7 imobile având până acum probleme la realizarea lor, tencuielile tavanelor căzând. Alte aproximativ 50 de case mai au această problemă, iar Impact ştiind situaţia nu a luat nicio măsură deşi este în cunoştinţă de cauză de 2 ani.

Cathedral Plaza, 19 etaje de scandal

Când facem referire la cel mai mare aport de urâţerie a oraşului putem spune că fiecare clădire din Bucureşti care a fost construită la "întâmplare", fără a fi gândită prea mult poziţionarea ei putem spune că a adus o contribuţie importantă la stricarea imaginii oraşului. Un exemplu de sluţire a Capitalei este Cathedral Plaza, o clădire de 75 m, cu 19 etaje, aflată la 8 m distanţă de clădirea Bisericii Catedrala Romano-Catolică "Sf. Iosif", iar pe lângă faptul că nu este poziţionată bine poate fi şi periculoasă. Inginerul Daniel Baciu, specialist în studierea structurilor de rezistenţă, a atras atenţia asupra pericolului pe care clădirea l-ar reprezenta pentru Biserică în eventualitatea unui cutremur sau a unui incendiu. În urmă cu 5 ani, Arhiepiscopia Romano-Catolică a început demersurile pentru salvarea clădirii, Biroul Permanent al Senatului aprobând raportul de activitate al Comisiei de anchetă a legalităţii şi oportunităţii construirii "Cathedral Plaza", prin care se cerea oprirea imediată a construcţiei imobilului. Tribunalul Bucureşti a dat câştig de cauză ARCB, ulterior, Millenium Building Development a solicitat strămutarea cazului, considerând că au fost influenţate instanţele judecătoreşti, cazul ajungând la Constanţa, Craiova, Piteşti, Târgovişte şi, recent, la Ploieşti. Printre motivele invocate de reprezentanţii legali ai ARCB s-a aflat şi articolul 48D din Legea 422/2001 ce protejează clădirile care aparţin patrimoniului naţional de utilitate publică. Trei judecători de la Curtea de Apel Ploieşti au răsturnat decizia favorabilă dată de Tribunalul Dâmboviţa în februarie 2009, dând câştig de cauză investitorului Millenium.

30 de mii de agenţi imobiliari, puşi definitiv pe drumuri

În perioada de boom imobiliar piaţa era plină de agenţi şi brokeri imobiliari pentru că se obţineau bani rapid şi uşor. Dar criza a determinat multe agenţii să tragă obloanele şi a lăsat mulţi brokeri imobiliari pe drumuri. Aproape 8.000 de agenţii imobiliare s-au închis de la începutul crizei până la sfârşitul anului trecut pe piaţa imobiliară, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Aproximativ 30.000 de agenţi au rămas astfel fără un loc de muncă.