Băncile chineze au investit în ultimul an peste un miliard de dolari în credite imobiliare în New York. Chinezii cumpără orice - de la firme la terenuri arabile. În Brazilia, Africa, Europa. Acum au un cap de pod şi în SUA.
Investitorii veniţi din China au pornit o adevărată cursă a cumpărăturilor în metropolele americane. Ei
preferă să-şi cheltuiască acum rezervele de dolari, până nu se devalorizează, pe imobilele ieftinite de criză. Chinezii vânează cu precădere clădirile de lux din New York şi intenţionează să
pompeze milioane de dolari în centre comerciale şi zone rezidenţiale aflate în construcţie, relatează „The New York Times". Cotidianul american susţine că investitorii asiatici sunt interesaţi
de megaproiectul Atlantic Yards din Brooklyn, ce va fi atât zonă rezidenţială, cât şi comercială. Ei au cumpărat deja o mare parte din Empire State Building, unul dintre cei mai înalţi
zgârie-nori din Statele Unite, şi la 1 World Trade Center, nucleul clădirilor ce se vor înălţa în zona Ground Zero. Chinezii au devenit acţionari inclusiv la Tappan Zee, cunoscutul pod cu o
lungime de 4,8 kilometri, care traversează râul Hudson.
Precedentul nipon
CNN aminteşte că, spre sfârşitul anilor '80, în SUA s-a petrecut un fenomen similar. Atunci nu erau investitori chinezi, ci japonezi. Venirea lor în Lumea Nouă a revoltat patrioţii. Sony a cumpărat în 1989 casa de producţii Columbia Pictures şi, tot atunci, Mitsubishi a plătit aproape 850 de milioane de dolari pentru 51% din acţiunile concernului Rockefeller, proprietarul centrului Rockefeller, un complex de 19 clădiri, unde îşi au sediile televiziunea naţională şi mai multe societăţi internaţionale. „New York Times" titra la acea vreme că „Japonia cumpără centrul New York-ului", declanşând un adevărat val de xenofobie îndreptat spre niponii care deveneau proprietarii unor construcţii-simbol ale culturii americane.
Astăzi însă, situaţia este diferită: americanii salută fiecare dintre investiţiile chineze, deoarece aduce o gură de oxigen economiei americane şubrede. „Este uimitor cât de mult au putut să cumpere fără să facă valuri", comentează Dan Fasulo, expert în investiţii imobilare, citat de „New York Times". Publicaţia susţine că oficiali din Guvernul de la Beijing au prospectat piaţa americană săptămânile trecute în vederea unor noi investiţii.
Contracte discrete
„Toată lumea vrea să vină la New York pentru că acesta este punctul de plecare pentru «globalizarea» unei afaceri. Abia aici începi să devii un jucător pe piaţă", a explicat Xue Ya, preşedintele Centrului Chinez. Chiar şi în domeniul construcţiilor din SUA, China deţine supremaţia. Compania China Construction America a câştigat contracte cu statul extrem de valoroase ca de exemplu podurile Tappan Zee şi Alexander Hamiliton şi un tronson de metrou care va străbate New York-ul. Nu în ultimul rând, băncile chineze au devenit în ultimii ani actori extrem de importanţi pe piaţa americană. Banca Chinei a refinanţat în 2008 construcţia unei clădiri în Park Avenue, în care sunt găzduite Banca JP Morgan şi Liga de Baseball. Spre deosebire de anii '80, municipalitatea newyorkeză acordă dreptul la rezidenţă permanenentă străinilor care investesc cel puţin 500.000 de dolari în proiecte de dezvoltare în oraş.
O gură de oxigen vine pentru New York şi de la turiştii chinezi care vizitează metropola, stau la hotelurile şi mănâncă la restaurantele de acolo. Doar anul trecut, aproape 270.000 de turişti chinezi au trecut pragul metropolei americane. O parte dintre ei pot deveni viitori proprietari ai unor apartamente de lux în New York. Se întâmplă din ce în ce mai des. „Am avut nişte clienţi chinezi care au venit la New York doar în weekend. Au văzut apartamentul, au făcut oferta de cumpărare şi au plecat înapoi în China", a declarat un agent imobiliar din SUA.
Rezerva, investită
Retrogradarea SUA de către Agenţia S&P riscă să afecteze şi Beijingul, care este, cu obligaţiunile în valoare de 2.000 de miliarde de dolari, cel mai mare creditor al Americii. Două treimi din rezervele de valută ale Băncii Centrale a Chinei (în total 3.200 de miliarde de dolari) sunt denominate în moneda americană. Beijingul a criticat dur decizia FED de a menţine dobânda de referinţă aproape de 0% până în 2013.
„Decizia aceasta va duce la o creştere a inflaţiei în întreaga lume şi la scumpirea produselor de bază", a declarat Zhang Xiaoqiang, şeful Comitetului Naţional pentru Dezvoltare şi Reformă din China. Oficialul a admis că, în a doua parte a anului, rata anuală a creşterii economice chineze (bazată pe exporturi) va fi de doar 8%, faţă de 9,6% în prima parte a anului. Tipărirea de bani, decisă de SUA, menţine randamentele obligaţiunilor la un nivel scăzut, lăsând povara datoriei pe spatele creditorilor străini. „Decât să privească neputincioasă cum se devalorizează dolarul, China vrea să-şi investească rezervele de valută", a explicat Stephan Goetz, consilier bancar german, citat de „Sueddeutsche Zeitung".
2.000 de miliarde de dolari, însemnând 30% din produsul Intern Brut al ţării, este împrumutul dat Americii de China.
Investitorul lumii
În ultimii cinci ani, China a investit 218 miliarde de dolari în întreaga lume, arată o statistică a „Heritage Foundation". În Europa au ajuns 34,8 miliarde de euro, în SUA 28 de miliarde de dolari, iar în Canada şi America Latină, circa 61 de miliarde de dolari. Totuşi, China îşi concentrează cea mai mare parte din investiţii în Africa şi regiunea arabă (70 de miliarde de dolari). Beijingul este cel care a ajutat şi statele din zona euro aflate în dificultate. De la începutul anului, China a cumpărat obligaţiuni de stat portugheze şi elene şi a făcut investiţii în infrastructură, precum portul Pireu din Atena.
Tehnologie ieftină, dar cât de bună?
China nu vrea să fie doar creditorul lumii, ci şi liderul ei în materie de tehnologie. Anul acesta, investitorii chinezi au cumpărat o serie de companii europene în diverse domenii, de la IT, la tehnologie verde, cu tot cu expertiza. Armata chineză şi-a testat recent şi primul portavion. Nava numită Varyag , cu o lungime de 300 de metri, destinată iniţial Marinei sovietice, va fi utilizată „pentru cercetare ştiinţifică, experienţă şi antrenamente". Ce nu se poate fabrica, nici cumpăra de-a gata, se fură.
Secretele armatei SUA, pe mâna chinezilor
După piratarea diverselor produse de software, Beijingul a pus mâna şi pe tehnica secretă de luptă americană, cu ajutorul Pakistanului. Potrivit „Financial Times", oficiali pakistanezi au permis inginerilor din armata chineză să fotografieze şi să ia mostre din stratul exterior al elicopterului „invizibil" ultrasecret pe care forţele speciale americane l-au utilizat în operaţiunea de prindere a lui Osama bin Laden. Militarii SUA au fost nevoiţi să abandoneze aparatul după ce acesta s-a lovit de un zid şi s-a prăbuşit. Trupele de comando americane au distrus instrumentele de la bord, apoi au folosit explozibil pentru a detona aparatul, în speranţa că vor păstra secretă tehnologia militară. Totuşi, o bucată din coada elicopterului a rămas intactă şi a apărut pe prima pagină a ziarelor.
Repede, dar periculos
China investeşte în infrastructură, oferindu-şi serviciile inclusiv europenilor, la un preţ de dumping. Totuşi vestea că Executivul chinez a decis să retragă 54 de trenuri de mare viteză de pe ruta Beijing-Shanghai din cauza unor probleme tehnice aruncă o umbră asupra calităţii produselor chinezeşti. Decizia vine după ce, pe 23 iulie, o coliziune între două TGV-uri în estul Chinei, cauzată de o problemă de semnalizare, în timpul unei furtuni, s-a soldat cu 40 de morţi. A fost cel mai grav accident feroviar înregistrat în această ţară, în ultimii trei ani. Chinezii au asaltat cu mesaje pe internet Guvernul, pe care l-au acuzat că le sacrifică securitatea pentru dezvoltarea rapidă a ţării.
Construcţia căii ferate de mare viteză, încetinită de accident
Beijingul a contracarat valul de nemulţumire asigurând că va „studia în mod aprofundat" proiectele feroviare deja aprobate şi va limita viteza trenurilor de mare viteză (TGV). Totuşi, accidentul este o lovitură de imagine pentru Guvernul chinez, în condiţiile în care linia de mare viteză între Beijing şi Shanghai a costat 33 de miliarde de dolari, fiind inaugurată, cu fast, la sfârşitul lui iunie.
Accidentul ar putea frâna şi încercarea Beijingului de a deveni un mare exportator de transport feroviar de mare viteză, ce concurează cot la cot cu giganţii Siemens (Germania), Alstom (Franţa) şi Bombardier (Canada).
SUA: consumatorii nu mai au încredere
Indicele încrederii consumatorilor americani a căzut, de la 63,7 în iulie, la 54,9 în august. Ultima dată când s-a aflat la acest nivel s-a întâmplat în timpul preşedinţiei lui Jimmy Carter, în 1980, remarcă „Daily Mail". Motivul - temerile că economia nu îşi va reveni în viitorul apropiat, dar şi neîncrederea în politicile guvernamentale. Mulţi dintre americani au rămas şomeri, alţii au salariile îngheţate, aşa că se uită de două ori înainte de a cumpăra un produs. Studiul a fost realizat de Thomson Reuters şi Universitatea din Michigan înainte de decizia Standard & Poor's de a scădea ratingul SUA.
Concluziile depăşesc cele mai negre estimări, care prevedeau o scădere a încrederii consumatorilor până la cel mult 63. „Niciodată în istoria studiilor de piaţă nu şi-au exprimat mai mulţi consumatori neîncrederea în rolul guvernului", a explicat directorul studiului, Richard Curtin. „Este mai mult decât simpla recunoaştere a faptului că măsurile monetare şi fiscale au fost în mare parte epuizate. E vorba că şi-au dat seama (n.r. consumatorii) că guvernul nu poate sau nu vrea să acţioneze", a adăugat el. Alţi analişti sunt de părere că încrederea oamenilor a scăzut chiar şi mai mult decât în timpul crizei din 2008. „Mai mulţi consumatori sunt convinşi că o altă recesiune este pe cale să îi lovească", spune Vimombi Nshom, de la IFR Economics.
Pe de altă parte însă, cifrele publicate în privinţa vânzării cu amănuntul în Statele Unite arată o creştere de 0,5%. Creşterea, calculată pe lună, este cea mai mare din martie încoace.
16 August 2011
