Terenul aflat sub clădirile din centrul istoric al Bucureştiului poate fi evaluat la circa un miliard de euro, cam cât costă toate apartamentele construite în blocurile de pe Bulevardul Unirii, cel mai ambiţios "proiect imobiliar" din perioada comunistă.

19158-centru-vechi.jpgCele 57 de hectare de teren de sub centrul istoric al Bucureştiului pot fi evaluate la circa un miliard de euro, ţinând cont de un preţ mediu de 1.500-2.000 de euro/metrul pătrat în zonă, dar numărul tranzacţiilor este redus din cel puţin două motive: o serie de proprietari preferă să închirieze spaţiile din singura zonă a oraşului în care nivelul chiriilor nu a fost afectat de criză, în timp ce alte proprietăţi au o situaţie juridică incertă, astfel că potenţialii investitori se feresc de achiziţii.

Preţurile în centrul istoric pot diferi foarte mult. Consultanţii vorbesc despre un teren precum cel de sub fostul Magazin Bucureşti, aflat acum în ruină la intrarea pe strada Lipscani, care ar putea valora chiar şi 4.000 de euro/metrul pătrat, în timp ce alte proprietăţi, aflate în zona de est (Calea Moşilor - Hristo Botev), îşi găsesc cu greu cumpărători chiar şi la preţuri de 1.000 de euro/metrul pătrat.

Explicaţia? Terenul de sub Magazinul Bucureşti are acces la strada Lipscani şi bulevardul I.C. Brătianu, două artere extrem de circulate, şi poate fi exploatat aproape integral, ţinând cont că actuala clădire are o amprentă aproape egală cu suprafaţa lotului, în timp ce zona de est a centrului istoric s-a dezvoltat mai puţin în ultimii ani din punct de vedere comercial, astfel că interesul investitorilor este mai scăzut.

Nu toate cele 57 de hectare din perimetrul format de Splaiul Independenţei, Calea Victoriei şi bulevardele Regina Elisabeta, Carol I, Hristo Botev şi Corneliu Coposu pot fi însă tranzacţionate.

Cele mai compacte loturi din zonă sunt ocupate de Muzeul Naţional de Istorie, sediul Băncii Naţionale a României, Spitalul Colţea şi parcul bisericii Sfântul Gheorghe, proprietăţi care probabil nu vor fi scoase vreodată la vânzare.

Alte 12 imobile sunt în proprietatea Primăriei Capitalei, care deţine totodată şi participaţii în alte imobile, în parteneriat cu persoane private, precum şi interese în câteva proprietăţi disputate în instanţă.

Terenuri mari, libere pentru construcţii, sunt aproape inexistente, astfel că tranzacţii pot avea loc în primul rând cu proprietăţi pe care se află construcţii, dar al căror potenţial nu este valorificat la maximum.

Termenul "valorificat" în centrul istoric se referă acum în primul rând la pub-uri şi restaurante cu terase şi câteva hoteluri, în condiţiile în care din punct de vedere comercial zona nu a atras interesul retailerilor mari, cum se întâmplă pe arterele principale din capitalele europene.

Oarecum surprinzător, primul magazin Zara în afara unui centru comercial de pe piaţa locală a fost deschis într-o clădire istorică din Piteşti, şi nu în Capitală, semn că giganţii din retailul de îmbrăcăminte sunt interesaţi şi de astfel de magazine, dar în Bucureşti nu au găsit proprietăţile potrivite.

În condiţiile în care cea mai mare parte a clădirilor din zona centrală a Capitalei sunt încă degradate, renovarea acestora ar necesita o investiţie totală de 80-100 de milioane de euro, ţinând cont de un cost mediu de 500 de euro/metrul pătrat de construcţie renovată, avansat de mai mulţi proprietari din zonă.

Potrivit datelor de la Primăria Capitalei, mai puţin de jumătate dintre aceste imobile sunt încadrate în categoria monumentelor arhitecturale sau a clădirilor cu valoare arhitecturală.

Cu toate acestea, pentru renovarea unui imobil din zonă sunt necesare până la 28 de avize, aprobări şi documente de atestare a plăţii anumitor taxe, obţinerea lor putând dura chiar şi un an.

Cea mai mare proprietate comercială din zonă este proiectul Cocor, cu o suprafaţă de circa 10.000 de metri pătraţi, în timp ce în imediata apropiere a centrului istoric se află şi Unirea Shopping Center, proiectul familiei Adamescu, în ambele proiecte fiind practicate chirii peste media din alte centre comerciale din Bucureşti, în special datorită poziţionării în punctul zero al Capitalei.


Sursa

13 June 2011