Bucureştiul are nevoie de 50 de ani şi un buget de sute de milioane de euro pentru a reabilita toate blocurile cu risc seismic. În ritmul în care se fac lucrările acum, acest plan pare mai degrabă utopie decât posibilitate. În ultimele două decenii, abia dacă au fost consolidate câteva zeci de blocuri. Și asta chiar dacă bani există, legile necesare există, iar locatarii nu opun niciun fel de rezistenţă. În aceste condiţii, Institutul pentru Fizica Pământului a întocmit o listă a celor mai sigure locuri din Bucureşti şi a zonelor cu cele mai multe blocuri care s-ar putea prăbuşi în cazul unui seism.


25028-seismograf2.jpgCentrul Bucureştiului este cunoscut pentru numărul mare de blocuri cu risc seismic din categoria întâi. Cele mai multe construcţii din zonă şi-au depăşit durata de viaţă şi nici nu au fost consolidate vreodată. Totuşi, multe alte blocuri au rămas neexpertizate, iar locatarii nu ştiau la ce să se aştepte, în cazul unui cutremur. Potrivit unui document întocmit de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, există mai multe zone cu probleme în Bucureşti. Pe lista zonelor vulnerabile se află şi cartierele Unirii, Piaţa Romană, Tineretului, Fundeni sau Tei-Toboc.

„Clădirile de importanţă deosebită care au fost consolidate sunt Hotel Athenee Palace, Hotel Nehoiu şi parţial Muzeul Naţional de Artă al României”, arată oficialii Municipalităţii.

În extrema cealaltă, cei mai protejaţi în cazul unui cutremur devastator sunt cei care locuiesc de-a lungul Dâmboviţei şi în zonele Metalurgiei sau IMGB.

Banii nu sunt problema din cauza căreia se bate pasul pe loc

Până în prezent, autorităţile locale abia au reuşit să expertizeze puţin peste 1.200 imobile şi să reabiliteze seismic doar 20 de clădiri. Aproximativ 41% dintre clădirile cu risc seismic de gradul I sunt cu patru sau mai multe etaje. Edilul şef al Capitalei a anunţat deja că ar fi făcut mai mult, doar că fondurile au fost retrase din cauza unor jocuri politice. şi totuşi, nu banii par să fie problema.

„Banii nu sunt o problemă. Constructori avem, materiale de construcţie sunt ele destule. Legea e de partea primăriei, ar trebui să fie mult mai fermi. Au fost fermi când au făcut alte acţiuni - să demoleze sau să facă nişte lucruri care poate nu toate erau conform legii. Dar aici, unde au undă verde şi sprijin din partea legii?”, a declarat directorul Direcţiei Tehnice în Construcţii din MDRT, Cristian Stamatiade.

Numărul victimelor în cazul unui cutremur a fost un subiect intens de discuţii, în ultimii ani. Primarul Sorin Oprescu alarma întreaga ţară anunţând că, în cazul unui cutremur mare, vor fi 500.000 de victime. Oficialii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii l-au corectat atunci, spunând că primarul a încurcat lucrurile: 450.000 ar fi numărul oamenilor din clădirile care ar suferi avarii, însă majoritatea n-ar păţi nimic. Numărul real al morţilor s-ar situa în jurul cifrei de 6.500.

Urgentarea reabilitării seismice a rămas la nivelul de discuţii

După cum era de aşteptat, totul s-a transformat într-o discuţie despre urgentarea măsurilor de reabilitare. Oprescu spunea, anul trecut, că sunt în curs de reabilitare 40 de clădiri cu risc seismic, spre deosebire de totalul de opt clădiri consolidate în ultimii ani. În plus, programele stufoase de dezvoltare de pe site-ul Primăriei îşi propun consolidarea tuturor celor peste 100 de clădiri cu risc seismic I. Dar lista reală este mult mai lungă de atât. Numai în Bucureşti mai sunt încă peste 2.300 de clădiri cu risc seismic şi multe altele care nu au fost încă expertizate.

CITEȘTE ȘI Mii de bucureşteni riscă să moară în cazul unui cutremur de intensitatea celui din 1977


29 May 2012