Între 2009 şi 2012 Transporturile au cheltuit 12 mld. euro, dar şoseaua de centură a celui mai mare oraş din România nu a avut prioritate.

25469-vechinou-wide.jpgDoar 20 km din şoseaua de centură a Capitalei au fost modernizaţi în cinci ani de lucrări, un interval în care bugetul Transporturilor a depăşit 12 mld. euro, iar proiecte similare din alte oraşe ale ţării în valoare de câteva sute de milioane de euro sunt funcţionale.

Între 2007 şi 2008, bugetul Transporturilor a însumat aproape 6 mld. euro, conform site-ului ministerului, iar între 2009 şi 2012 s-au alocat 12 mld. euro pentru proiecte de in­frastructură, conform calculelor ZF.

În acest interval pe şoseaua de centură a Capitalei, un drum de 72 km, statul a cheltuit aproape 90 mil. euro pentru lucrări de modernizare, conform Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR).

O analiză a revistei Business Construct pe baza datelor CNADNR arată că de la începutul lui 2011 şi până în prezent trei oraşe din România au primit mai mulţi bani decât Bucureştiul pentru şoseaua de centură: Suceava este cel mai mare beneficiar, cu peste 26 mil. euro de la buget, urmat de Iaşi cu circa 24 mil. euro, şi Cluj cu circa 23 mil. euro.

Pe locul al patrulea, Capitala a primit 16,5 mil. euro. Autorităţile abordează centura "din aproape în aproape", dar finalizarea este în continuare îndepărtată, iar conectarea celor două autostrăzi A2, dinspre Constanţa, şi A1, spre Piteşti, este un demers care durează în prezent mai multe ore.

La cinci ani de la începerea lucrărilor de reabilitare, doar 30% din ruta ocolitoare a Bucureştiului poate fi comparată cu cea a altor oraşe din ţară, iar o mare problemă este legată de faptul că o bună parte din intersecţiile dintre centură şi cele 18 drumuri prin care se poate ieşi din Bucureşti sunt "gâtuite" în lipsa unor pasaje care să faciliteze accesul spre localităţi precum Cernica sau Domneşti, arată reportajul Business Construct. În acelaşi timp, în special pe zona de sud a centurii, şoseaua este încă traversată de şapte-opt căi ferate dezafectate ce duceau pe vremuri înspre curţile unor depozite sau fabrici, care astăzi nu mai folosesc nimănui. Cu toate acestea, ele încă există şi încetinesc vizibil circulaţia, în condiţiile în care o bună parte din traficul de la marginea Capitalei este reprezentat de maşini de mare tonaj.

Deficienţele de pe centura capitalei devin cu atât mai grave, cu cât traficul zilnic de maşini este în creştere de la an la an, în condiţiile în care nu există nicio alternativă viabilă la traversarea Bucureştiului. Conform recensământului făcut de Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică, o agenţie din subordinea CNADNR, numărul mediu de maşini care au tranzitat în anul 2010 şoseaua de centură a Bucureştiului într-un ciclu de 24 de ore a fost de 15.470. Anul trecut media a crescut la 16.080 de ma­şini, în timp ce pentru 2012 prognoza situează numărul de maşini la circa 16.700 zilnic. Este greu de făcut o estimare foarte exactă a timpului necesar parcurgerii şoselei de centură în acest regim de trafic. Reporterii Business Construct au reuşit să parcurgă toţi cei 72 de kilometri în circa o oră şi 15 minute, într-o duminică dimineaţă, în regim de trafic optim, respectiv doar câteva maşini pe fiecare segment al rutei. În timpul săptămânii acelaşi traseu poate dura peste patru ore. Spre comparaţie, în acelaşi interval de timp se poate parcurge distanţa dintre Praga şi Budapesta pe autostradă.

Contactat de ZF, Ludovic Orban, fostul ministru al transporturilor al cărui mandat s-a suprapus cu începerea lucrărilor la centură, susţine că a lăsat la plecare, în 2008, contracte semnate pentru modernizarea integrală a rutei în valoare de 100 de mil. euro, cu termen de finalizare de trei ani. Succesorii săi Radu Berceanu şi Anca Boagiu nu au putut fi contactaţi pentru comentarii.

Şoseaua de centură a Capitalei candidează la titlul de cel mai tergiversat proiect rutier major al României. Dezbătut încă din anul 2005, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, proiectul estimat de CNADNR la o valoare de 2,3 mld. lei (circa 530 mil. euro) a trecut "de pe hârtie" la stadiul de şantier în anul 2007, iar de atunci s-au reabilitat în mod real doar 20 de kilometri, şi aceştia finalizaţi în proporţie de 90-95%. Între timp, în alte oraşe din ţară proiecte de zeci de milioane de euro, o parte dintre ele cu bani europeni, pentru centuri cu regim de autostradă, deşi începute mai târziu, au fost finalizate sau sunt funcţionale.

Statul a alocat aproape 90 mil. euro până în prezent pentru lucrările la şoseaua de centură, dar poate spune că a finalizat o singură porţiune: segmentul de 20 de kilometri cu două benzi pe sens, care poate fi parcurs în 10-15 minute, astfel că pentru folosirea centurii Capitalei ideal ar fi să locuieşti în Chitila sau Mogoşoaia şi să lucrezi în Afumaţi sau invers. Ce faci însă dacă locuieşti în alte localităţi sau cartiere de la marginea Capitalei, precum Domneşti, Măgurele sau Berceni? Priorităţile statului sunt legarea A1 de A2 pe zona de nord prin continuarea lucrărilor de la capetele tronsonului deja realizat, ceea ce ar însemna extinderea şi reabilitarea unor şosele de 20 de kilometri.

În Nord circuli pe autostradă…

În ceea ce priveşte legarea pe zona de sud a celor două autostrăzi şi completarea practic a inelului de circulaţie, autorităţile au împărţit cei 32 de kilometri în trei tronsoane pentru care a dat în luna aprilie ordin de începere a lucrărilor, dar doar pentru "reabilitarea centurii existente". Astfel se face că, în pre­zent, centura de sud a Bucureştiului se împarte între tronsoane asfaltate recent, care se termină brusc, prin borduri înalte, în zone în care vechiul as­falt a fost "raşchetat", şi în zone cu pietriş sau cu denivelări de câţiva centimetri provocate de TIR-urile care tranzitează în fiecare zi şoseaua de centură. CNADNR estimează că la jumătatea lunii iunie stadiul lucrărilor se situează între 5 şi 20% pe centura de sud a Capitalei.

Pe teren, se observă doar câteva utilaje de asfaltare care ar trebui să realizeze "din mers" centura sudică a Capitalei. Din informaţiile transmise de CNADNR nu este clar când va fi lărgită şi această zonă, însă din ce se vede pe traseu muncitorii au început iniţial doar asfaltarea celor două benzi existente.

 

Sursa

27 iunie 2012