Dupa ce a stat mai bine de 20 de ani in paragina, cladirea Bibliotecii Nationale de pe bulevardul Unirii a fost inaugurata joi in prezenta premierului Emil Boc si a ministrului Culturii, Kelemen Hunor. Dupa doi ani de lucrari, biblioteca are 14 sali de lectura, cinci sali pentru auditii si proiectii, o aula pentru conferinte, restaurante si cafenele, iar directoarea institutiei, Elena Tirziman, sustine ca este una dintre cele mai moderne din Europa. Desi joi s-a facut inaugurarea oficiala, biblioteca isi va deschide portile publicului larg abia din luna aprilie, urmatoarele luni fiind necesare mutarii cartilor si colectiilor din vechiul sediu din Centrul Istoric. In incinta bibliotecii isi va muta sediul si Ministerul Culturii. Lucrarile de reabilitare au costat circa 130 milioane de euro.
Cifrele
relevante pentru noul sediu al Bibliotecii Nationale:
- 14 sali de lectura, insumand 12.000 mp
- cinci sali multifunctionale pentru expozitii, lansari de carte si proiectii
- o sala pentru "lecturi" audio
- depozite de carte de 30.000 mp
- o aula cu circa 400 de locuri
- doua cafenele si un restaurant
- 9000 mp de birouri unde se va muta Ministerul Culturii.
In total, Biblioteca Nationala are o suprafata construita de 112.000 mp, iar accesul in incinta se va face de pe toate laturile cladirii.
In exterior sunt amenajate 350 locuri de parcare si spatii verzi.
"Incepand de astazi, Romania are in sfarsit o cladire adecvata pentru Biblioteca Nationala. Cladirea din Centrul Istoric in care a functionat Biblioteca Nationala a fost retrocedata (n.r.- dupa retrocedare, cladirea a fost inchiriata in continuare bibliotecii). Incepand de astazi aceasta cladire va fi luata in folosinta de Biblioteca Nationala. Este o cladire moderna, o cladire care poate fi asezata oriunde in Europa si care are toate functiile asigurate pentru o biblioteca moderna in secolul XXI. Si din acest punct de vedere eu spun ca Romania, Bucurestiul, a intrat in Europa, a intrat intr-o normalitate pentru patrimoniul cultural scris", a declarat ministrul Culturii, Kelemen Hunor.
Eliodor Popa, arhitectul care a coordonat lucrarile la aceasta cladire, a declarat ca sarcina de a face functionala vechea cladire, inceputa inainte de Revolutie si lasata in paragina peste 20 de ani, a fost una foarte dificila.
Cand am preluat proiectul, cladirea era destul de degradata, desi se afla in stare de conservare - cel putin la nivel declarativ. Dupa revolutie, cand s-au oprit lucrarile la acest imobil, aici s-au turnat filme de tot felul, cu incendii, cu explozii care au degradat-o destul de mult. Imobilul primea niste fonduri pentru conservare in fiecare an, dar banii erau putini si lucrarile se faceau de mantuiala.
Din expertizele pe care le-am facut inainte de inceperea lucrarilor, am constatat ca structura nu era ata de afectata incat sa necesite consolidare. Deci, ceea ce am facut noi a fost o refunctionalizare si remodelare a bibliotecii. Cladirea era gandita la nivelul anilor 1985, cand s-a proiectat, iar sarcina noastra era sa realizam o biblioteca la nivelul anilor 2000.
La exterior, arhitectura era discutabila, in stilul epocii respective. O arhitectura care incerca sa imite un stil clasic, dar era total nereusita, inabil executata, atemporala. Noi nu mai puteam realiza in anul 2000 o cladire de secol XVIII. Am incercat mai multe solutii, mai multe variante, si ne-am oprit la cea pe care o vedeti.
La exterior, coloanele si arhitectura clasica am imbracat-o in acel material compozit care are un aspect de metal si am imbunatatit proportiile coloanelor. Stilul acesta clasic are niste reguli care daca nu sunt respectate, arata foarte rau. Acum cele trei fatade au o colonada clasica pe un soclu din piatra naturala, profilat pe un ecran neutru din sticla. In partea din spate, aula, unde lucrarile au fost mai putin avansate am putut crea o arhitectura complet noua.
Ce a iesit acum la exterior este un stil post modern.
Interiorul a trebuit remodelat complet. Atriumul avea un luminator industrial pus la 9 metri inaltime, ca la halele industriale. Aici a fost o mare batalie fiindca eforturile de a-l ridica pana sus au fost mari si ca tehnica si ca bani, dar am reusit. Sala aulei era gandita la parter. A trebuit sa o ridicam la primul nivel ca sa realizam acest spatiu multifunctional la parter. Salile de lectura erau initial gandite meschin, erau sali mici. Noi am realizat niste sali de lectura mari.
Desi efortul financiar a fost foarte mare, Eliodor Popa spune ca, lucrand pe vechea cladire, nu a reusit sa respecte chiar toate principiile de functionare ale bibliotecilor contemporane:
"Cladirea aceasta, din punctul meu de vedere, nu respecta principiul bibliotecilor moderne. Acestea au complet separata zona de depozite de zona de lectura pentru a putea fi informatizate, automatizate, cartile sa fie cautate si distribuite rapid. Ori, noi am mostenit o cladire care avea depozitele alipite salilor de lectura. A trebuit sa ne mulam pe aceasta structura si am incercat sa rezolvam cu lifturi de carte care transporta cartile doar pe vericala. S-a luat in calcul si solutia de demolare a cladirii si construirea unei cladiri noi insa ar fi costat dublu. Noi am beneficiat la aceasta cladire de toata infrastructura. Tot betonul a suferit putine modificari. Daca o luai de la fundatie, inclusiv costurile de demolare, se ajungea la o suma uriasa".
Termenii financiari:
Lucrarile la Biblioteca Nationala au inceput in aprilie 2009, iar termenul de finalizare a fost pe 30 noiembrie 2011, lucrarile de executie fiind terminate la timp.
Lucrarile de proiectare au fost realizare de Carpati Proiect si au costat circa 3 milioane de euro, plus TVA.
Lucrarile de construire au fost executate de Aedificia Carpati si au costat circa 100 milioane de euro, plus TVA.
Comparatie Biblioteca Nationala din Romania cu alte biblioteci de referinta din lume
Biblioteca Nationala a Romaniei
Bucuresti, Romania
Suprafata: 112.000 mp
Proiectant: Carpati Proiect; Proiectantul a fost ales in urma unui concurs de arhitectura
Data inceperii lucrarilor: aprilie 2009
Data terminarii lucrarilor: decembrie 2011
Cost: circa 130 milioane euro
Biblioteca publica din Seattle.
Seattle, SUA
Suprafata: 38.300 mp
Proiectant: Asocierea dintre OMA si LMN; Proiectantul a fost ales in urma unui concurs de arhitectura
Data inceperii lucrarilor: 1999
Data terminarii lucrarilor: 2004
Cost: circa 112 milioane dolari
Biblioteca Nationala a Frantei.
Paris, Franta
Suprafata: 365.000 mp
Proiectant: Dominique Perrault Architecte; Proiectantul a fost ales in urma unui concurs de arhitectura
Data inceperii lucrarilor: 1989
Data terminarii lucrarilor: 1995
Cost: 1,3 miliarde dolari
Bibliotheca Alexandrina.
Alexandria, Egipt
Suprafata: 69.000 mp
Proiectant: Snohetta; Proiectantul a fost ales in urma unui concurs de arhitectura
Data inceperii lucrarilor: 1995
Data terminarii lucrarilor: 2001
Cost: circa 182 milioane dolari
19 December 2011
