România trebuie să construiască proiecte reale. Proiecte de care oamenii au nevoie: şcoli, grădiniţe, teatre, săli de spectacol. România trebuie să folosească fonduri europene şi să folosească parteneriatele public-privat. România are nevoie de o reformă atât de puternică încât să genereze câţiva ani de succes. Abia atunci ne vom putea numi o economie solidă. Acestea sunt opiniile a doi dintre cei mai puternici specialişti din economie, notate de IMOPEDIA.ro.

25656-projects3.jpgPentru a ieşi din inerţie, România trebuie să înveţe să fie calculată. O idee care pare utopică, dar care nu este atât de greu de aplicat, arată specialiştii în economie. De fapt, această schimbare este imperios necesară pentru a putea scoate România din criză. Iar băncile joacă un rol crucial.

„Nu putem fi în altă parte. Dacă noi nu urmăm economia, dacă nu urmăm ritmul de dezvoltare, dacă nu suntem prezenţi să acoperim nevoia pieţei, nu putem evolua. Nu se poate ca o bancă să nu caute să ofere acele produse pe care le cere piaţa. Iar piaţa în următoarea perioadă va cere, în afara de produsele clasice, probabil şi sper din toată inima că vor fi tot mai multe proiecte în parteneriat public-privat. Iar prin acest lucru, să nu îşi închipuie cineva că statul dă proiecte şi terenul şi investitorul vine cu banii. Investitorul vine cu banii dacă îi dă banca banii”, subliniază Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi al CEC Bank.

Sistemul de finanţare precum şi investiţiile trebuie regândite complet

Astfel, statul trebuie să creeze condiţiile necesare pentru ca investitorii privaţi să poată participa la cât mai multe proiecte. Iar aceasta nu este o regulă numai pentru România, ci pentru orice altă ţară care tinde spre progres, în această perioadă tumultoasă. Totodată, investiţiile, precum şi sistemul de finanţare trebuie regândite complet.

„Nu trebuie să ne gândim doar la acele celebre autostrăzi construite în acest sistem, ci trebuie să ne gândim şi la grădiniţe, la şcoli, săli de spectacol, la lucruri mai uşor de accesat care s-ar putea face din parteneriatul public-privat. Sunt lucruri de care România are nevoie. Normal că dacă în România apar astfel de proiecte, băncile trebuie să vină cu soluţii şi să nu aşteptăm să apară bănci care nici măcar nu sunt în România să le rezolve”, continuă Radu Gheţea.

O altă metodă eficientă de finanţare, mult subevaluată în România, este finanţarea prin fondurile structurale. Sistemul, în acest caz, se poate dovedi însă mult prea complicat pentru ca un investitor să îl folosească. Banii apar şi dispar în moduri pe care nimeni nu pare să le înţeleagă.

„Autorităţile au anunţat că pentru acest an se vor atrage şapte miliarde de euro din fonduri europene. Dacă ne uităm la sumele care s-au acordat până la acest moment, după o jumătate de an, sunt insignifiante. Dacă sunt două miliarde, e impresionant. Dacă nu utilizăm aceste resurse, s-ar putea să ne trezim cu ele reduse în perioada următoare şi nu este bine”, arată Mihai Bogza, fost viceguvernator BNR şi preşedinte Bancpost.

Orice val de panică pe pieţe externe se manifestă şi la noi

Desigur, nici măcar dacă aceste criterii ar fi respectate întocmai, nimeni nu poate să spună când anume se va produce ieşirea din criză. România este puternic conectată la realitatea mondială, iar orice val de panică de pe pieţele externe se manifestă şi la noi.

„Toată lumea speră să se producă şi acest eveniment al ieşirii din criză, dar e greu de spus ce se va întâmpla chiar şi în următorii cinci ani. Haideţi să ne amintim că în urmă cu aproximativ un an se simţeau semne de revenire la nivel mondial, dar din păcate lucrurile s-au deteriorat. Nu reuşim cu toţii să ne stabilizăm pe linia ascendentă”, arată Radu Gheţea.

Acest fenomen i-a surprins pe mulţi dintre economiştii reputaţi autohtoni. Chiar dacă stabilitatea României în vremurile de criză a fost una remarcabilă comparativ cu rezultatele celorlalte ţări, pe plan intern impactul nu a fost nici pe departe cel aşteptat.

„O creştere de 2,5% cum a fost în 2010, a trecut peste noi fără niciun efect, la nivelul economiei reale. Numărul de cerdite neperformante, numărul de insolvenţe, afaceri demarate fără succes etc, toate păreau să fie desprinse dintr-un alt context. Şi totuşi, vorbim despre o creştere economică de 2,5% care într-o ţară din vest ar fi considerată un nivel bun”, spune Mihai Bogza.

Explicaţia ar fi faptul că un singur an de creştere nu este suficient pentru a încuraja economia afectată de mai mulţi ani de criză. Este nevoie de o nouă perioadă de succes, de câţiva ani în care să se vadă că există un set de reguli aplicate cu succes, să se simtă reformă. Abia atunci putem vorbi despre stabilizare. Dar oricum, rămânem vulnerabili în faţa unui nou val de panică internaţională.

CITEŞTE ŞI: Refugiul de criză din piaţa imobiliară: unde plasezi banii ca să fii sigur că nu îi pierzi?

 

17 iulie 2012