Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) trebuia să predea, în urmă cu şapte ani, 1.100 de vile într-un cartier din nordul Bucureştiului promovat drept un nou stil de viaţă: Henri Coandă. Astăzi, râvnit mai este doar terenul de 119 hectare plasat într-o zonă considerată de lux a Capitalei.
Una dintre cele mai mari probleme care a condus la oprirea
lucrărilor de construcţie la cartierul ANL au fost cererile de retrocedare de teren. Această situaţie pare că s-a rezolvat la sfârşitul anului trecut, când judecătorii Curţii de Apel Bucureşti
l-au condamnat la 16 ani de închisoare cu executare pe revendicatorul terenurilor, Radu Ioan Fotino, acuzat de înşelăciune prin afaceri cu terenuri, instanţa majorând cu un an pedeapsa aplicată
la fond.
Pe lângă problema retrocedărilor au mai apărut lipsa utilităţilor şi a infrastructurii. Giganticul teren este împărţit între Bucureşti şi oraşul Voluntari, iar administraţiile locale par că nu se pot pune de acord pe problema utilităţilor.
„Există semnale că se va rezolva până la urmă. E o problemă care trenează de mult prea mult timp. Problemele juridice legate de teren s-au rezolvat. Problema Henri Coandă a fost plimbată ca un cartof fierbinte de fiecare guvernare de la primărie la constructor. Primăria Bucureşti va trebui să vină cu utilităţile şi Voluntari la fel, dar resursele sunt diferite. Enel este deja acolo, tot cu scandal, obligat de instanţe“, spune Cosmin Ilina, noul director general al ANL.
Câte bordeie, atâtea probleme
În acest moment, majoritatea locuinţelor au executate circa 80% din lucrările de construcţie, însă mulţi cumpărători şi-au sistat de mult liniile de creditare care susţineau dezvoltarea proiectului.
„Acum există peste 1.000 de case şi nişte blocuri, sunt 2-3.000 de oameni care depind de utilităţi. Finalizarea locuinţelor se rezumă la momentul în care vor intra utilajele ca să aducă utilităţile. Atunci toţi vor veni să îşi termine casele. Mulţi din beneficiarii care ar fi trebuit să asigure finanţarea, pentru că ANL este mandatat să supravegheze lucrările având ca resursă banii proprietarilor, din lipsa utilităţilor, şi-au închis liniile de creditare. Mulţi au mers la bancă şi au spus că nu mai vor pentru că s-au certat cu constructorul, pentru că acesta nu a vrut să facă lucrări suplimentare, pentru că i-au zis să le facă beci şi i-a costat nu ştiu cât. Au ajuns să se certe toţi. Sunt 1.000 de case şi 2.000 de probleme“, concluzionează Cosmin Ilina.
Oricare ar fi deznodământul acestui proiect, el va rămâne un simbol al modului în care a evoluat piaţa imobiliară din România. Terenurile cu probleme juridice, lipsa utilităţilor şi a infrastructurii rămân încă o problemă reală a acestui sector economic.
Sursa
17 September 2012
