Chitila şi Bucureştii Noi sunt două cartiere cu un veşnic potenţial de dezvoltare, dar care nu s-a concretizat niciodată. Nici măcar atunci când Ţiriac a decis să construiască un cartier în zonă, deşi acolo unde este el, vine toată lumea. Acum se vorbeşte din nou despre creşterea spectaculoasă pe care urmează să o aibă zona în următorii ani. Argumentele sunt, ca de fiecare dată, cât se poate de întemeiate. Diferenţa ar fi că de data asta chiar există mişcări puternice la nivel de investiţii în retail şi infrastructură, lucru care ar trebui să stimuleze şi segmentul rezidenţial.
Noi staţii de metrou, autostradă suspendată şi refacerea drumurilor - argumentele principale
pentru creşterea zonei
Zona de nord-vest a Bucureştiului are toate caracteristicile necesare unei zone puternic exploatate la nivel rezidenţial şi de retail. Infrastructura bună, terenurile la preţuri rezonabile, aglomeraţie moderată dar, cel mai important, apropierea de centrul oraşului. În mod paradoxal însă, dezvoltările de aici nu au avut nici pe departe amploarea anticipată de cunoscătorii pieţei în ultimii ani de zile. Şi acum ca şi atunci, experţii vorbesc despre iminenţa dezvoltării zonei. Şi acum, ca şi atunci, argumentele sunt cât se poate de puternice. În primul rând, nu mai departe de luna iulie, cartierele Chitila şi Pajura vor avea acces direct la metrou prin livrarea staţiilor Pajura şi Parc Bazilescu. Acestea vor completa traseul Gara de Nord-1 Mai în zona de Nord-Vest a Capitalei. Asta la nivel concret, căci la nivel teoretic, Oprescu vorbeşte despre o autostradă suspendată de 52 km care ar urma să pornească din partea de nord a oraşului, în zona Petricani-Chitila, şi să ajungă la intersecţia cu Autostrada Bucureşti-Piteşti.
"Zona Chitila - Bucureştii Noi - Dămăroaia va fi una dintre cele mai dinamice zone ale Capitalei în anii următori. Această parte a oraşului va beneficia de lucrările masive de infrastructură deja finalizate sau în curs de finalizare precum inaugurarea noii porţiuni din centură ce leagă DN 7 de DN 1A, extinderea liniei de metrou M4, refacerea completă a Şoselei Chitila. Toate acestea vor facilita accesul atât către centrul oraşului, cât şi către partea de nord, ceea ce va duce la o dezvoltare puternică a segmentelor de retail şi de rezidenţial", spune Andrei Văcaru, Senior Consultant Jones Lang LaSalle România.
Cel mai mare mall din Europa ar putea trage dezvoltarea rezidenţială după el
Dar dezvoltarea infrastructurii nu înseamnă nimic, atât timp cât nu există un interes şi pentru dezvoltările rezidenţiale sau de retail importante. Fără acestea, zona bate pasul pe loc. Şi aici este de notat un avans în ultima perioadă. Prima inaugurare a unui magazin de mari dimensiuni în zonă a fost cea a retailerului de bricolaj Baumax pe Şoseaua Chitila, în luna martie a acestui an, în vreme ce Dedeman va deschide o unitate pe Bulevardul Bucureştii Noi. Urmează The Colosseum, cel mai mare mall din Europa, care va avea prima etapă gata în vara acestui an, şi încă două malluri care sunt abia în stadiul de proiect. Potrivit specialiştilor, comerţul ar trebui să aducă după sine şi o creştere a cererii la nivel de locuinţe. Dar acest lucru nu se va întâmpla peste noapte.
"Toate acestea vor fi ancore puternice pentru tot mai mulţi investitori, iar zona va cunoaşte o expansiune similară cu cea din anii trecuţi din Băneasa şi Pipera. Şoseaua Chitila va fi noul DN1. Există multe terenuri bune în zonă pe care, pe termen mediu şi lung, vor apărea noi complexe rezidenţiale. Dezvoltatorii sunt atraşi de infrastructura destul de bună, de planurile de îmbunătăţire a reţelei de transport în comun, dar şi de accesul facil la centrul oraşului şi către aeroport", spune Carmen Ravon, consultant King Sturge.
Momentan însă, se construieşte doar la scară mică. Sunt numai câteva proiecte rezidenţiale de mari dimensiuni, precum Rezidenz sau Metropolis Residence, dar câteva zeci de blocuri mici. Chiar şi aşa, primăria se mândreşte cu modul în care îşi gestionează locuințele.
„Politica de investiţii ne-a transformat în zona administrativă cu cea mai dinamică dezvoltare economică din România", spune Chiliman, care a cuantificat deja primele rezultate ale programului de dezvoltare urbană început în 2009: 140 de blocuri reabilitate termic, spaţii verzi extinse, infrastructură rutieră pusă la punct şi parteneriate eficiente cu marii investitori privaţi.
Dar toate aceste planuri ar putea fi încetinite, dacă nu chiar stopate temporar, de perioada dificilă din punct de vedere economic pe care o traversăm. Iar Chitila şi Bucureştii Noi ar putea rămâne în continuarea nişte cartiere-speranţă, aşa cum au fost şi până acum.
26 May 2011
