Clădirea numită Cathedral Plaza pare gata de inaugurare. Prin jurul blocului turn, de 22 de etaje, s-a făcut curăţenie, au dispărut gheretele şantierului. Panourile metalice ridicate "la stradă", au fost şi ele demontate, astfel încât trecătorul se află în contact vizual direct cu cea mai înaltă clădire din centrul Capitalei. Un spaţiu pietonal în pantă pavat cu piatră amplifică dezvoltarea pe verticală a acestei clădiri, făcând-o şi mai impozantă în alăturarea cu clădirea monument a Catedralei romano-catolice. Două clădiri aflate însă în centrul unui conflict juridic şi cultural care durează de cinci ani şi a cărui rezolvare nu este apropiată.
Serile de decembrie, când luminile oraşului anunţă sărbătorile, sunt
triste în zona de conflict.
Cathedral Plaza este iluminată cu un alb rece, prin pereţii vitraţi se văd câţiva paznici care au grijă de clădirea goală. Pe gardul vecin sunt afişate panourile de protest care reclamă cu litere mari "infracţiunea" şi anunţă hotărârea definitivă a Curţii de apel Suceava, care în opinia Bisericii Catolice tranşează în favoarea ei litigiul cu Millennium Building Development, societatea care a construit blocul turn.
Dincolo de litigiul din justiţie, între cele două părţi s-a dus o luptă de imagine, un carusel al comunicatelor în oglindă a prezentat adevărul fiecărei părţi. Din vara acestui an a coborât "în ring" şi boss-ul cel mare al afacerii, israelianul Eyal Ofer. El a explicat că a făcut acest pas, de a se exprima în faţa ziariştilor, deoarece proiectul "Cathedral Plaza este complet blocat". Declaraţia a fost consemnată în luna august şi de atunci miliardarul Ofer nu a mai difuzat mesaje noi. Atunci, proprietarul clădirii anunţa că întârzierea finalizării construcţiei, cu doi ani şi jumătate, a provocat companiei pierderi însemnate, costurile estimate au crescut substanţial, iar piaţa imobiliară s-a modificat.
Tot cu prilejul vizitei la Bucureşti s-au confirmat negocierile pe care proprietarul le poartă cu un fond de investiţii britanic pentru vânzarea Cathedral Plaza. Dar, spunea Ofer, tranzacţia anunţată de 70 de milioane de euro este condiţionată de un grad anumit de acoperire cu contracte de închiriere.
Faptul că acum, în prag de Sărbători de Iarnă, clădirea de birouri arată ca în prag de inaugurare să însemne că tranzacţia cu britanicii a reuşit şi chiriaşii încep mutarea?
Site-ul Cathedral Plaza este deschis pentru informaţiile necesare, clădirea îmbie prin poziţie, dotări, facilităţi şi 200 de locuri de parcare în garajele din etajele subterane. Willbrook, care are un portofoliu imobiliar de circa 400 de milioane de euro, include Cathedral Plaza la oferte, dar nu există încă date despre primii clienţi care vor păşi în clădire.
Istoricul ei este încărcat negativ nu doar de "dosarul de presă" şi de protestele publice, dar şi de hotărâri mai vechi ale Senatului şi de intervenţii ale Sfântului Scaun. Într-o afacere de asemenea amploare, aceste poziţii cântăresc greu şi Ofer a încercat o mediere cu episcopul romano-catolic Robu.
Nu sunt semne că demersul a avut succes deoarece Arhiepiscopia catolică solicită desfiinţarea clădirii de 22 de etaje şi redarea iniţială a terenului către un spaţiu verde. Ar fi o premieră pentru România. Totuşi, proprietarul Cathedral Plaza nu crede că este posibilă demolarea. Primarul general al Bucureştiului a solicitat anularea intabulării, act şi el controversat şi sub o anchetă a DNA. Dezvoltatorul imobiliar spune că intrarea clădirii în circuitul civil este legală şi fără subterfugii.
Din acest ghem de contradicţii bucureşteanul poate admira în aceste zile o clădire modernă dar goală şi auzi clopotele Catedralei Sfântul Iosif care reverberează cu ecouri noi între pereţii unui aprig război imobiliar.
Întrebarea de spirit dâmboviţean "De ce trag clopotele, Mitică?" are un răspuns şi din partea lui Eyal Ofer, care crede că s-a ajuns în această situaţie pentru că nu a dat nici un dolar mită. Deşi i s-a sugerat. Astfel Cathedral Plaza este în situaţia auto-contradictorie: o vezi şi nu e. De marţi, vin ploile.
5 December 2011
