La sfârşitul lui 2008 erau anunţate a fi dezvoltate 75.000 de unităţi locative în Bucureşti. Dintre acestea, 50.000 au fost anulate şi doar 15 mii de apartamente au fost terminate. În următorii doi ani se precizează că va fi demarată construcţia a încă 2.500 de locuinţe.

17969-137010maxim.jpgPerioada în care apăreau noi proiecte rezidenţiale a apus demult. La debutul crizei erau anunţate spre a fi dezvoltate în Bucureşti 75.000 de unităţi locative, iar în 2011 sunt anunţate a fi ridicate doar 2.500 de locuinţe, potrivit datelor Coldwell Banker Affiliates of Romania solicitate de Curierul Naţional.

La sfârşitul lui 2008 se anunţa că vor fi demarate peste 200 de proiecte rezidenţiale ce însumau 75.000 de unităţi locative. Iar la sfârşitul lui 2010 datele arătau că 50.000 de locuinţe au rămas la stadiul de planificare sau în stadii foarte incipiente de proiect - fără a fi începută construcţia, practic au fost anulate. "Şansele ca proiectele rezidenţiale gigant anunţate înainte de criză să fie repuse pe piaţă, în următorii doi ani, sunt aproape nule", a declarat pentru Curierul Naţional Valentin Ilie, CEO Coldwell Banker Affiliates of Romania. În cele din urmă, 25.000 de apartamente au fost începute în Bucureşti. Nu toate aceste unităţi au fost finalizate, ţinând cont de amânările diferitelor faze sau ale unor proiecte. Aşadar, astăzi doar 15.000 de locuinţe au fost finalizate din cele 75.000 anunţate în 2008.

Cui se adresează acum dezvoltatorii şi cu ce proiecte?

În ceea ce priveşte proiectele demarate în 2011-2012, reprezentanţii Coldwell Banker au estimat că aproximativ 2.500 de unităţi vor fi lansate în următorii doi ani. 4 proiecte sunt noi şi însumează 1.600 de unităţi locative, iar restul sunt reluate. "Dezvoltarea unor noi proiecte rezidenţiale în Bucureşti va ţine cont, pe lângă factorii macroeconomici, de apetitul general al cumpărătorilor de achiziţionare a unei noi locuinţe şi de variantele de finanţare, atât pentru potenţialii cumpărători finali, cât şi pentru companiile dezvoltatoare", a mai spus CEO Coldwell Banker. Acesta a mai precizat că noile proiecte rezidenţiale se vor adresa în special clasei medii, cu preţuri finale de vânzare fixate în preajma plafonului pentru achiziţionarea unei locuinţe prin Prima Casă. Dezvoltatorii se vor orienta spre suprafeţe mai mici comparativ cu majoritatea proiectelor începute înainte de criză. Există însă potenţial şi pentru proiecte rezidenţiale cu preţuri peste medie, care ar putea fi dezvoltate în zone semicentrale sau în zona de nord a Capitalei şi care şi-ar găsi cumpărători - desigur, la preţuri mai mici comparativ cu cele dinaintea crizei, dar îndeajuns de mari pentru ca proiectul să aducă profit dezvoltatorului.

"O altă sursă pentru noi unităţi rezidenţiale în Bucureşti ar putea fi noi faze din unele proiecte deja existente. Ar putea fi începute noi faze care, deşi locuinţele ar avea preţuri mai mici comparativ cu cele din primele faze ale aceluiaşi proiect, ar aduce cash flow şi profit datorită costurilor mai reduse de dezvoltare", a mai spus Valentin Ilie. Conform datelor Coldwell Banker, proiectele noi sau reluate sunt amplasate în marea majoritate în zona de vest, existând intenţii şi pentru zona de nord şi de est a Capitalei.

Alte proiecte anunţate

În martie anul curent au fost lansate, la târgul imobiliar Project Expo, 6 proiecte noi pentru care se va investi o sumă de 25 de milioane de euro. "În cadrul târgului avem şase proiecte noi (Vitan Residence II - 7,2 mil euro, Avalon - 2,5 milioane de euro, Otopeni Residence, Imobil Apusului, Bloc Lujerului, Lucky Residence - 2 milioane de euro) pentru care totalizează investiţii de 25 de milioane de euro", a declarat Sorin Săraru, managing partner Project Events, companie organizatoare a târgului imobiliar.

Cele mai multe tranzacţii au loc în rândul locuinţelor vechi

Adrian Popa-Bochiş a afirmat că este greu de pronunţat un procent exact legat de proporţia în care se vând locuinţe noi şi vechi, dar în orice caz din evaluările făcute de companie pentru achiziţia de apartamente, majoritatea tranzacţiilor sunt pentru apartamente vechi. În opinia lui Alexandru Pricop, aproximativ 80% din tranzacţiile încheiate sunt cu locuinţe vechi - construite înainte de 1990.

Ce casă îţi permiţi cu un salariu de 500 de euro?

Potrivit unei analize realizate în rândul specialiştilor din piaţă, cu un salariu de 500 de euro băncile oferă un credit care variază în jurul sumei de 32.000 euro. Asta înseamnă o rată lunară de 250 euro. Unele bănci vor oferi însă o sumă mai mică din cauza faptului că preferă ca potenţialul client să rămână cu o sumă mai mare din venituri după plata ratei lunare, pentru că astfel el trăieşte mai bine şi nu întârzie cu restituirea împrumutului.

32.000 euro poate părea o sumă imposibilă pentru a cumpăra un apartament, însă există oferte pe piaţă, atât din categoria locuinţelor nou construite, cât şi din blocurile vechi. Este vorba în principal despre garsoniere, în general cu suprafeţe mici. Dacă sunt construite în ansambluri noi, atunci ele se situează cel mai probabil în zonele periferice ale Capitalei.

Pentru un salariu de 1.000 de euro, respectiv de 4.300 lei/lună, băncile sunt în general dispuse să acorde un credit de circa 76.000 de euro. Din nou, această sumă depinde atât de cumpărător, cât şi de bancă, pentru că rata lunară pentru 76.000 euro este de 650 euro, ceea ce înseamnă că potenţialul client rămâne cu doar 350 euro pe lună pentru a trăi. În condiţiile în care clientul obişnuia să trăiască înainte de acest credit cu 1.000 euro pe lună, probabil că va fi foarte greu pentru el să îşi ajusteze modul de viaţă la 350 euro/lună. În consecinţă, unele bănci ar putea alege să ofere un împrumut mai mic. 76.000 euro este o sumă care permite alegerea dintr-o multitudine de oferte, chiar în zone bune, cu acces facil la mijloace de transport în comun.

"În momentul de faţă, majoritatea clienţilor accesează creditul Prima Casă (85-90% din clienţi). Noi ne facem treaba repede, mă refer la trimiterea documentelor proprietăţii către bancă etc. Creditele cu Prima Casă sunt puţin mai dificile deoarece sunt implicate mai multe părţi - vânzător, client, bancă, fond de garantare, oficiul de cadastru, notar. Dosarul poate să stea mai mult la bancă dacă întârzie oficiul de cadastru sau poate sta mai mult la fond", spune Nimrod Zvik, director de marketing Be Igloo.

"Clienţii care vin cu banii în mână sunt excepţii. Aproape toată lumea care cumpără acum, la fel ca şi în anii trecuţi, cumpără cu credit. Durează mai mult întregul proces, se complică lucrurile pentru toată lumea, dar până la urmă, este o problemă de răbdare. Totul se rezolvă. Pentru un credit ipotecar, durata este de 25-30 de zile, iar în cazul Prima Casă, timpul creşte până la 45 de zile", a afirmat Andrei Rusu, director Vission House.

 

Sursa

5 May 2011