Cat valoreaza megactitoriile comuniste?
Capital - 26.01.2006
 

Cladirea de unde urma sa fie condusa Romania comunista, cea unde lucra intreaga propaganda a regimului si cea care urma sa devina un loc de slavire a istoriei PCR sunt scoase, deocamdata numai ipotetic, la vanzare.

Cei mai multi bucuresteni le ignora, atat de mult s-au obisnuit cu prezenta lor in peisajul orasului. Doar cei veniti in Capitala in vizita ori cu treburi le acorda mai multa atentie. Prin dimensiunile iesite din comun si pozitia generoasa, Casa Poporului atrage, evident, cel mai mult. Casa Presei figureaza si ea in ghidurile turistice, iar situarea sa la intrarea dinspre Ploiesti si Otopeni ii aduce un plus de priviri curioase. Cat despre Casa Radio, ea starneste uimire mai ales printre strainii care afla ca procesul de constructie stagneaza de mai bine de un deceniu si jumatate. Cele trei “case” ridicate in perioada comunista au povesti diferite, utilizari diferite si vor avea, cel mai probabil, destine diferite. Ce le uneste, in afara de statutul de “ctitorie socialista”, este ca au ajuns sa fie unele din cele mai scumpe imobile din Romania.

Acum exact 17 ani, pe 26 ianuarie 1989, Nicolae Ceausescu implinea 71 de ani. Drept urmare, eram bombardati cu ode, imnuri si insiruiri fara de sfarsit ale realizarilor comuniste. Nimeni nu si-ar fi pus, in acele vremuri, problema sa masoare valoarea celor mai impunatoare dintre ele. Nici nu ar fi avut cum sa obtina un rezultat realist, in lipsa unei piete libere. Astazi, insa, o astfel de evaluare poate fi macar incercata. Desigur, cu limitarile pe care le presupune unicitatea fiecarei constructii luate in calcul.

“Palatul Parlamentului, Casa Presei si Casa Radio sunt imobile atipice si, cum nu exista unele similare care sa se tranzactioneze pe piata libera, in cazul ipotetic al unei vanzari nu se porneste de la un pret, ci se asteapta ofertele celor interesati”, explica Gabriel Zamfir, presedintele Uniunii Nationale a Agentiilor Imobiliare (UNIM).

Evaluatorul imobiliar Adrian Crivii, directorul firmei clujene Darian RomSuisse, afirma ca “Palatul Parlamentului nu are, de fapt, valoare de piata, caci nu se va vinde niciodata”. “Cu toate acestea, avand in vedere ca birourile din clasa A se tranzactioneaza in Bucuresti cu 1.500-2.500 de euro pe metru patrat si ca finisajele de la Casa Poporului sunt de cele mai multe ori deosebite, s-ar putea spune ca spatiile de aici ar valora mai mult”, spune el.

Ceva mai curajoasa este Adriana Iftime, director general executiv al Patronatului Societatilor de Constructii (PSC). “Luand in calcul cei 380.000 de metri patrati reprezentand suprafata desfasurata a constructiei si volumul de 2,55 milioane de metri cubi rezulta o inaltime medie de aproape sapte metri pe nivel. Avand in vedere volumetria, finisajele si dotarile foarte scumpe - marmura, candelabre din cristal, lemn sculptat manual, foita de aur -, dar si existenta unei portiuni subterane a cladirii, nu stiu daca

5-6.000 de euro pe metru patrat este o suma exagerata”, declara ea.

O inmultire simpla arata ca valoarea Casei Poporului ar putea fi cuprinsa intre 1,9 si 2,2 miliarde de euro. La aceasta suma s-ar adauga valoarea celor peste 500.000 de metri patrati de teren. “In zona, terenurile pot trece de 1.500 de euro pentru un metru patrat”, afirma Gabriel Zamfir. Asta ne-ar mai aduce circa 750 de milioane de euro, valoarea estimata finala a imobilului ajungand, astfel, la 2,65-3 miliarde de euro.

Cu totul altfel stau lucrurile in cazul Casei Presei. Cladirea este mult mai veche, de doua ori mai mica – 175.000 de metri patrati suprafata desfasurata, si are numai 126.000 de metri patrati de teren. Apoi, starea in care se afla nu este cea mai grozava. In plus, spre deosebire de sediul celor doua camere ale Parlamentului, ea ar putea ajunge sa fie vanduta, la un moment dat, avand in vedere ca este folosita drept imobil de birouri.

“Avand in vedere pozitia, cred ca metrul patrat de teren de sub si din jurul Casei Presei ar putea valora cam 900 de euro, dar metrul patrat de constructie s-ar invarti undeva in jur de 600 de euro din cauza proastei intretineri”, considera analistul imobiliar Radu Zilisteanu. Chiar si in aceste conditii, matematica ne arata ca cei doi proprietari, RA-APPS si Compania Nationala Coresi, ar putea cere in jur de 220 de milioane de euro.

“In momentul in care cladirile noi de birouri din Bucuresti vor oferi spatii suficiente si ieftine, exista posibilitatea ca multi chiriasi sa plece din Casa Presei. Iar proprietarul va fi silit fie sa investeasca in renovare, fie sa vanda”, crede Liviu Ureche, presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI).

Un caz mai aparte este cel al Casei Radio - 92.000 de metri patrati de teren neamenajat si 35.500 de metri patrati de constructie nefinalizata. “Terenul si pozitia sunt mult mai importante decat cladirea, care s-a depreciat in timp”, explica Adrian Crivii. si Adriana Iftime crede ca solutia demolarii nu trebuie scoasa din calcul. “In acelasi timp, un arhitect priceput poate face cam orice din actuala structura”, afirma ea. La un pret al terenului de circa 1.000 de euro/mp si al constructiei de numai 200 de euro/mp, tot s-ar strange aproape 100 de milioane de euro. Pana acum, statul s-a aratat interesat doar de concesionarea ansamblului, iar cele cateva contracte incheiate au starnit nenumarate controverse.

92.000 de metri patrati de teren

Proiectata initial ca muzeu al partidului comunist, Casa Radio este tentanta prin cele mai mult de noua hectare de teren situate excelent, in zona centrala, la intersectia catorva artere de circulatie care leaga unele din cele mai populate zone ale orasului

6.000 de camere

Fosta Casa a Scanteii are nu mai putin de 6.000 de incaperi, in numaratoare fiind incluse birourile, holurile, gupurile sanitare si alte dependinte. Constructia ocupa cinci hectare, iar suprafata utila este egala cu cea a trei mii de apartamente cu doua camere

2,55 milioane de metri cubi

Cu acest volum, Palatul Parlamentului se situeaza pe locul trei in lume, dupa baza spatiala de la Cape Canaveral si piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.

Avand in vedere volumetria, finisajele, dar si existenta unei portiuni subterane, nu stiu daca 5-6.000 de euro pe metrul patrat este o suma exagerata pentru Casa Poporului. Adriana Iftime, director general executiv al PSC

CE SE INTAMPLA CU CTITORIILE COMUNISTE DIN TARA

• In Centrul Civic al Brasovului urmau sa functioneze, in cateva cladiri de 12-13 etaje, mai toate institutiile importante ale orasului si judetului. Complexul a fost construit doar pe jumatate si este folosit azi cu precadere de banci si diverse societati comerciale. Cladirile care nu au fost finalizate zac de mai bine de 15 ani ca niste munti de beton in cea mai bine cotata zona a municipiului.

• Prin pozitia ocupata, cele 40 de hectare pe care se afla combinatul Solventul rup practic Timisoara in doua. Din acest motiv, terenul este foarte atractiv pentru investitii imobiliare, valoarea sa fiind estimata la 20 de milioane de euro. Fratii Iancu, Dinu Patriciu, Ovidiu Tender si Zaher Iskandarani sunt printre cei care si-au aratat interesul pentru acest obiectiv.

• Construit pe nu mai putin de 800 de hectare si cu o investitie de peste doua miliarde de dolari, combinatul siderurgic Siderca din Calarasi a fost vandut pe 20 de milioane de euro si transformat, incet-incet, in fier vechi.

Au colaborat: Bianca Popa - Brasov, Malin Bot - Timisoara
Razvan Amariei - Capital
 

26 January 2006