Clădirile de birouri nu sunt întotdeauna ridicate ca la carte, iar riscurile sunt mai mari decât îşi imaginează atât proprietarii, cât şi chiriaşii. Poate că cel mai mare pericol este posibilitatea apariţiei unui incendiu. Din graba de a inaugura clădirea cât mai repede, proprietarii sar etape esenţiale pentru siguranţa construcţiei şi a celor care muncesc în ea. Dar cel mai grav este faptul că pompierii se declară neputincioşi în faţa multor incendii din clădirile de birouri, din cauza dotărilor rămase în urmă ca tehnologie.

26531-fotolia_3075152_xs.jpgPosibilitatea izbucnirii unui incendiu, antrenamentul pentru asemenea cazuri sau chiar dotarea clădirii conform normelor de siguranţă par să fie nişte factori opţionali pentru mulţi dintre dezvoltatori. Poate tocmai de aceea, timpul de stingere al unui incendiu a crescut de la 72 la 75 de minute, doar în ultimul an.

„Am avut multe situaţii în care proprietarii au dat lucrarea în folosinţă fără acordul nostru, căci nu aveau pompe funcţionale şi nici apă în bazin. O clădire de 15 milioane euro a ars în 45 minute. De asemenea, păstrarea căilor de evacuare libere, funcţionarea iluminatului de siguranţă, funcţionarea sistemelor de alarmă trebuie să se respecte şi nu se respectă”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro maior dr. ing. ISU Puiu Golgojan.

Responsabilii cu evacuarea sunt, de obicei, rudele managerilor şi fug primii de incendiu

Exerciţiile de incendiu ar trebui să se desfăşoare regulat, până când angajaţii se deprind cu rutina de urgenţă. Dar mai ales în clădirile mari, cu mai multe companii şi sute de angajaţi, acolo unde riscul este cel mai mare, aceste exerciţii se fac cel mai greu. Proprietarii nu reuşesc să facă firmele chiriaşe să îşi găsească timp simultan, periodic, pentru aşa ceva.

„Exerciţiile de evacuare se pot face şi individual o dată, de două ori, dar trebuie făcut şi la nivelul întregii clădiri, căci la un incediu real, nu se evacuează doar un etaj. Un exemplu de bună purtare: la primul exerciţiu, oamenii au fost evacuaţi în 40 minute. La al doilea, în 30 minute, iar în trei ani de exerciţii, s-a ajuns la doar cinci minute. Dar managerul i-a sancţionat pe toţi cei care s-au întors să mai ia ceva, care au mai stat pe scaun după pornirea alarmei, care nu au luat în serios acţiunea”, exemplifică lt. col. ing. ISU George Sorescu.

Un timp rapid de evacuare este vital, mai ales în cazul clădirilor înalte. În Bucureşti, există o singură maşină de pompieri care ajunge la înălţimi de 80 metri. În restul ţării, autospecialele pot atinge doar nivelul de 55 metri înălţime. Iar acest lucru, combinat cu faptul că nu există un responsabil pentru situaţie, poate conduce la situaţii fatale.

„Cel care e responsabil cu evacuarea degeaba este, de obicei, primul care fuge de la incendiu. De multe ori am găsit pe această funcţie rudele managerilor, care aveau nevoie de un loc de muncă fără prea multă responsabilitate şi tocmai aici i-au pus”, continuă George Sorescu.

Dar dincolo de teoriile de responsabilitate socială, şi managerii de companii se plâng de faptul că nu întotdeauna sunt lăsaţi să facă treaba ca la carte.

„Eu m-am străduit şi chiar am făcut totul, după recomandările pompierului cu care am avut discuţia iniţială. La a doua inspecţie însă, a venit alt pompier, care mi-a sugerat că mai trebuie să fac ceva. :i atunci m-am întrebat: primul care a venit nu este competent sau al doilea are alte interese? Oricare ar fi cazul, mie nu mi se pare că situaţia este justă, iar subiectivismul ar trebui scos din calcul. Trebuie să existe o listă cu ce este de făcut şi să nu mai fie discuţii pe marginea ei”, a declarat un dezvoltator în cadrul unui eveniment organizat de Asociaţia Română de Facility Management  ROFMA.

Important de ştiut este faptul că unele clădiri, precum bibliotecile sau arhivele, sunt încadrate automat la o clasă de risc ridicată. De asemenea, riscuri mai mari există şi în sediile de firmă în care s-a folosit în special lemn pentru mobilare.

CITEŞTE ŞI: Top 10 - Cele mai periculoase oraşe în 2012

 

25 septembrie 2012