Ridicat din dorința prințului Cantacuzino-Nababul, castelul din Bușteni impresionează prin stil și eleganță, având o ridicată valoare arhitecturală și istorică. Parte a unui domeniu de circa 1.000 de hectare, castelul Cantacuzino se află astăzi în portofoliul unui grup de investitori cu planuri ambițioase: după restaurarea și integrarea monumentului în circuitul turistic, proprietarii speră să îl transforme în complex de lux.

37698-1.jpgCastelul Cantacuzino este una dintre cele mai frumoase bijuterii arhitecturale de pe Valea Prahovei, construit la dorința prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino. Exemplu al stilului neoromânesc, impresionanta construcție din Bușteni a fost realizată în piatră și cărămidă, fiind dată în folosință în anul 1911.

Amplasat în cartierul Zamora din Bușteni, castelul a fost ridicat pe locul unei foste case de vânătoare a familiei Cantacuzino, folosită ca popas în drumul spre Brașov. Întregul domeniu cuprinde un complex cu patru corpuri (pavilionul central – cu o suprafață de aproape 3.150 mp; pavilionul de serviciu – cu o suprafață de puțin peste 400 mp; vila administrativă – cu o suprafață de circa 115 mp; capela), curtea și grădina, ce ocupă circa 3,5 hectare, precum și aproximativ 970 hectare de pădure.

  • Supranumit și „Nababul”, datorită averii sale uriașe, prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino a construit trei edificii impresionante: Palatul Cantacuzino din București (sediu al Muzeului „George Enescu”), Castelul Cantacuzino din Bușteni și Palatul Cantacuzino de la Florești (aflat în ruină)
  • Proprietatea din Bușteni a familiei Cantacuzino a fost realizată de arhitectul Grigore Cerchez, cunoscut pentru proiecte precum Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" din București, fațada Muzeului „Grigore Antipa” sau Teatrul „Odeon” de pe Calea Victoriei

Pavilionul central (castelul, propriu-zis) are fațada din piatră cioplită, placată la interior cu cărămidă, iar acoperișul este din țiglă. De forma unui patrulater, clădirea are trei niveluri (demisol, parter și etaj). Printre atracțiile interioare, se numără vestibulul (cu pardoseala de mozaic roman și bancheta sculptată în piatră), scara de marmură, salonul principal (cu pardoseala finisată cu ceramica italiană), salonul de onoare (în care se regăsește o colecție heraldică unică la noi în țară), scara interioară din lemn de stejar sculptat sau logia în stil brâncovenesc.

„Repertoriul decorativ conferă ambianței interioare un pronunțat caracter romantic. Vitraliile, stucomarmura, consolele, plafoanele cu grinzi aparente și pictate, balustradele din lemn, piatră sau fier forjat, feroneria turnată în bronz și bogat ornamentată reprezintă o măiestrie a meșteșugului artistic. Șemineele realizate din piatră albă, ornamentate cu mozaicuri policrome, împlinesc atmosfera de reședință boierească, sporind valoarea edificiului”, se specifică pe pagina oficială a Castelului Cantacuzino.

După dispariția proprietarului său (în 1913), edificiul din Bușteni a aparținut familiei Cantacuzino până în 1948, când a fost naționalizat și transformat în sanatoriu. După căderea comunismului, proprietatea a fost retrocedată urmașilor de drept, iar în prezent este deținută de un fond de investiții care vrea să îl transforme în complex de lux. În urma unor lucrări de renovare, castelul a fost deschis pentru vizitare, găzduind în prezent diverse expoziții, concerte, evenimente culturale, conferințe și recepții private, atât în interior, cât și la exterior.

CITEȘTE ȘI ALTE ARTICOLE:

 

11 July 2015