Preţul scăzut, durata mică de execuţie, durabilitatea, impactul minim asupra mediului înconjurător şi costurile mici cu încălzirea sunt principalele atuuri ale unei construcţii din lemn. Construcţiile din prefabricate pe structură din lemn reprezintă, astăzi, o alternativă pentru casele clasice realizate din cărămidă, beton şi BCA.

15271-1.jpgBazându-se pe populari­ta­tea de care aceste construcţii din lemn se bucură în ţările din Vest, în Canada sau SUA, firmele din România care activează pe acest segment speră să alunge prejudecăţile clienţilor români şi să-i convingă de durabilitatea şi fiabilitatea respectivelor case. Principalele avantaje ale acestor case sunt reprezentate de durata mică de execuţie a panourilor în fabrică, montajul acestora pe teren într-un interval de timp scurt, dar şi de costurile semnificativ mai mici faţă de cele presupuse de ridicarea unei construcţii din materiale clasice.

Mai mult, constructorii susţin că o astfel de casă are costuri mai mici cu încălzirea pe timp de iarnă comparativ cu locuinţele realizate din materiale tradiţionale.Cele două materiale principale utilizate de constructorul de case Chiulan House Factory din Timişoara sunt lemnul şi vata minerală bazaltică Rockwool, considerate drept elemente cu impact major asupra confortului termic. Concret, potrivit constructorului, consumul redus de energie pentru încălzirea locuinţei pe timp de iarnă generează costuri de întreţinere mai mici cu 60-80% comparativ cu o casă realizată din materialele clasice.

Transportul casei se realizează cu ajutorul unui TIR de 20 de tone, iar montajul părţilor componente ale locuinţei se face cu ajutorul unei macarale cu braţ de 24 de metri direct pe terenul clientului. Durata montajului unei case prefabricate de Chiulan House Factory, în varianta basic, este cuprinsă între trei şi opt zile, la un preţ de 175-200 de euro pe metru pătrat de suprafaţă construită. De precizat că preţul nu include TVA şi costul scării de interior. Concret, pentru o casă cu amprenta la sol de 120 de metri pătraţi, structurată pe un singur nivel, costul de producţie al casei este de aproximativ 21.000 de euro fără TVA.

În 2008, compania a construit 5.000 de metri pătraţi de locuinţe pe structură de lemn, reprezentate de pensiuni turistice, clădiri de locuinţe, apartamente de tip penthouse peste hoteluri, precum şi case de tip duplex. Compania Doxar din Gura Humorului a început producţia de case panelizate pe structură din lemn în anul 2004, iar, din 2007, 80-90% dintr-o locuinţă se realizează în fabrica proprie, transportul părţilor componente pe terenul clien­tului realizându-se cu ajutorul camioanelor.

Panourile vor avea dimensiunea unui perete întreg (maximum 12 metri liniari) şi vor pleca din fabrică având structura completă (structură de lemn impregnată, placată cu OSB la exterior, izolată cu vată minerală şi cu termosistem), precum şi cu uşile şi ferestrele montate. „Montajul, pentru o construcţie cu amprenta la sol de 140-150 de metri pătraţi, se realizează într-o singură zi", ne-a spus Irins Bondar, director executiv adjunct al companiei. Preţurile caselor construite de Doxar pornesc de la 140 de euro pe metru pătrat, fără TVA, pentru stadiul „la roşu" şi ajung la 400-600 de euro pe metru pătrat, în funcţie de tipul finisajelor pentru stadiul „la cheie". Compania produce case individualizate, astfel că orice tip de proiect pe care clientul îl doreşte poate fi realizat, indiferent de suprafaţă, precizează reprezentantul Doxar. Referitor la percepţia românilor asupra acestui tip de locuinţe, Irina Bondar spune că „aceştia au devenit mai deschişi către tehnologiile noi, raportându-se şi la experienţa din Vest, unde, în ţări precum Franţa, aceste locuinţe sunt văzute drept ecologice şi rezistente, iar autorităţile încurajează construirea lor".

Durabilitate fără riscuri

Una dintre principalele întrebări pe care românii le pun atunci când vine vorba despre astfel de construcţii este dacă acestea au o durată de viaţă mai redusă decât cele realizate din materiale clasice, precum BCA sau cărămidă.„Lemnul este recunoscut pentru două caracteristici principale: elasticitatea şi durabilitatea. Acest lucru, combinat cu faptul că lemnul folosit beneficiază de tratamente împotriva mucegaiului şi cariilor, dar şi cu faptul că îmbinările structurilor se realizează cu ajutorul unor cuie cu aderenţă, iar ansamblul este consolidat pentru cutremure cu piese metalice, garantează acestor case o durată de viaţă cel puţin la fel de mare ca a celor ridicate din materiale tradiţionale", explică arhitectul Ciprian Roboiu. Acesta oferă ca exemplu casele din Germania, Austria şi Olanda, locuinţe care ajung chiar şi la vârste de peste 100 de ani, fără să dea semne de deteriorare.

Mai mult, arhitectul susţine ca tot mai mulţi români, în special tinerii care lucrează în străinătate şi au contact direct cu arhitectura şi tehnologiile de acolo, devin tot mai deschişi către alternativa caselor din prefabricate, deoarece încep să înţeleagă că acestea oferă acelaşi confort ca şi cele realizate din cărămidă, dar au costuri mai mici de realizare şi de întreţinere. „Cei mai mulţi dintre cei care apelează la ajutorul nostru pentru realizarea unui proiect arhitectonic al unei locuinţe din lemn sunt persoane cu vârste mai mici de 35 de ani, oameni deschişi la nou, orientaţi către ecologie, dar care doresc şi să economisească de bani", adaugă Ciprian Roboiu.

Teama de aspect rustic, nefondată

Pe de altă parte, există un grup al potenţialilor clienţi care ar cumpăra o astfel de casă, dar manifestă reticenţe legate de viitorul aspect al acesteia. Concret, unii dintre români încă mai confundă casa din lemn cu casa de ţară sau de munte. „Tehnologiile actuale, precum şi finisajele folosite permit constructorilor să confere unei case din lemn aspectul uneia din cărămidă sau BCA, astfel încât nici măcar un specialist, privind construcţia în ansamblul ei, nu şi-ar putea da seama, de la o distanţă relativă, dacă locuinţa este realizată din lemn sau materiale tradiţionale", precizează arhitectul. În plus, adaugă acesta, posibilităţile de design la interior sunt, practic, nelimitate, fiecare proprietar, în funcţie de gust, având la îndemână variante care pornesc de la rustic şi ajung la modernism.

În acest sens, constructorii acestor tipuri de case sunt mai deschişi la sugestii din partea clienţilor decât cei care ridică locuinţe clasice, în sensul că fiecare proiect este unul personalizat în funcţie de dorinţe şi necesităţi. Concret, cumpărătorii au chiar şi posibilitatea de achiziţiona o casă necompartimentată la interior, astfel încât, în viitor, să o poată împărţi aşa cum îşi doresc.

Lemnul, opţiunea tinerilor

Tinerii sunt cei mai atraşi de ideea unei case din prefabricate, în timp ce persoanele trecute de 35 de ani manifestă încă reticenţă legat de acest tip de tehnologie. Mai informaţi, tinerii au înţeles că durabilitatea celor două tipuri de locuinţe, nouă şi clasică, este una asemănătoare, dar cu costuri mai mici în cazul caselor din lemn.

Tehnologii noi şi rapide de construcţie a locuinţelor

Lemnul, ca material de construcţie, are caracteristici deosebite: este flexibil, are densitate mică, se poate dimensiona uşor, se montează uşor prin cuie, şuruburi sau materiale adezive şi este o materie primă naturală. O altă funcţie importantă a peretelui este izolarea fonică şi termică. Această funcţie este realizată de vata minerală, care reprezintă un material natural, executată din bazalt, cu diferite grosimi şi densităţi sub formă de placă sau covor. Vata minerală este considerată un bun izolator fonic şi termic, nu arde, îşi menţine forma şi caracteristicile.

Cea mai utilizată reţetă pentru realizarea pereţilor unei case din prefabricate este compusă din lemn, cu o grosime aproximativă de 150 de milimetri, OSB de 12 milimetri, vată minerală cu grosimea de 150 de milimetri şi faţadă din polistiren de 50 de milimetri. Constructorii susţin că acest tip de reţetă, din punct de vedere al rezistenţei termice, este similară cu un perete de cărămidă de 1,66 metri grosime, tencuit pe ambele feţe.


Sursa

23 noiembrie 2010