0-767-caleamosilornr114sector2douacorpuri1vt.jpgCasele de avocatură specializate cumpără drepturile litigioase la maxim o treime din valoarea de piaţă a imobilelor

Juriştii din Primăria Capitalei au lăsat aplicarea legilor de restituire a proprietăţilor la cheremul recuperatorilor de imobile naţionalizate. Pe baza informaţiilor obţinute de la angajaţii municipalităţii, cum ar fi numele, adresa şi vârsta proprietarului căruia i-a aparţinut casa, statutul juridic al imobilului, case de avocatură specializate în recuperarea proprietăţilor îi caută pe moştenitori. Pe motiv că fără ajutorul lor niciodată nu vor vedea înapoi proprietăţile, avocaţii le cumpără drepturile litigioase. Preţul primit este în cel mai fericit caz o treime din valoarea de piaţă a imobilului, pe motiv că “dumneavoastră primiţi banii, iar noi ne asumăm toate riscurile, inclusiv pe cel de a nu putea recupera casa de la stat”.

Un exemplu îl reprezintă o vilă din Primăverii cu o valoare de piaţă de 2 milioane de euro şi pentru care proprietarul a primit doar 600.000  de euro. Afacerea recuperatorilor de case naţionalizate este atât de profitabilă încât avocaţii îi contactează chiar şi pe cei care locuiesc în străinatate, indiferent dacă au depus sau nu notificări. Numai în lunile ianuarie şi februarie 2006, din aproximativ 230 de notificări soluţionate, juriştii din Primăria Capitalei au trimis 200 de proprietari să obţină măsuri compensatorii şi au restituit în natură doar 35 de imobile. Printre acestea se află două fericite octogenare cu terenuri în Primăverii  şi mai mulţi moştenitori răspândiţi în Venezuela, Elveţia, SUA  sau Franţa cărora li s-au retrocedat trei imobile în zone rezidenţiale ale Bucureştiului.

 

Astfel, o doamnă de 72 de ani din Franţa, împreună cu o altă doamnă cu domiciliul în SUA au primit în natură, potrivit dispoziţiei nr. 5261 semnate de primarul Adriean Videanu, “imobilul situat pe Calea Moşilor nr.136, sector 2, compus din construcţie tip B ( P, P+1, P+2), garaje şi alte anexe şi teren în suprafaţă de 1084 metri pătraţi. În aceeaşi zi, dispoziţia nr. 5255 a împroprietărit o doamnă de 79 de ani stabilită în Elveţia şi un domn de 85 de ani cu domiciliul în Venezuela cu “imobilul situat în Calea Şerban Vodă nr. 237, format din construcţie Corp A(S+P) cu suprafaţa construită la sol de 197 metri pătraţi… şi terenul în suprafaţă de 1660 metri pătraţi”.  O altă construcţie formată din două subsoluri, parter, două etaje şi două garaje situată pe strada Simon Bolivar nr. 6 a fost restituită la doi cetăţeni germani.

Dar cea mai evidentă împroprietărire prin intermediul unui recuperator de imobile naţionalizate o reprezintă  chiar dispoziţia Primăriei Municipiului  Bucureşti nr. 5314 din 27.02.2006.

Potrivit acesteia, “având în vedere contractul de vânzare-cumpărare (cesiune) de drepturi succesorale autentificat sub numărul 282/ 31.01.2006 de Biroul Notarilor Publici «Etica», prin care doamna Genevieve Dominique Karakashian cesionează domnului George Gaiţă drepturile succesorale pe care le deţine asupra imobilului situat în Bucureşti, Piaţa Charles de Gaulle nr. 3” se restituie în proprietatea domnului George Gaiţă imobilul compus din construcţie şi teren în suprafaţă de 338 metri pătraţi”. De remarcat că restituirea imobilului s-a făcut în trei săptămâni de la data când moştenitoarea şi-a cesionat drepturile succesorale.

Chiar şi casele naţionalizate rămase nerevendicate de foştii proprietari  sunt ţinta avocaţilor recuperatori. Recuperarea acestora se face în instanţă, chiar dacă imobilele au fost vândute chiriaşilor, iar legile proprietăţilor i-au decăzut din drepturi.

Revendicarea se face în baza Codului Civil, pe motiv că dreptul de proprietate este imprescriptibil, iar vechimea titlului de proprietate primează. Astfel au fost desfiinţate în instanţe contracte de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii 112/1995 - cea a caselor naţionalizate -, cu toate că trecuse chiar şi interdicţia de 10 ani de a înstrăina imobilul.

Surse notariale ne-au declarat că procurile în baza cărora avocaţii recuperatori formulează acţiunile în instanţă sunt aproape imposibil de verificat chiar şi de către judecători. Mai mult, potrivit găselniţei cu compararea vechimii titlului de proprietate, procesele de anulare a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii 112 vor dura o veşnicie. Oricând, titularii acestor contracte se pot trezi cu ele anulate şi apoi aruncaţi în stradă.

Mai mult, nici măcar vânzarea acestora nu reprezintă  o variantă pentru că puţini sunt cei care-şi asumă riscul de a achiziţiona o casă ce oricând poate fi revendicată de foşti proprietari prin recuperatori de imobile naţionalizate.

Sursa

24 august 2007