Discuțiile despre clădirile verzi sunt din ce în ce mai dese. Proprietarii încep să înțeleagă beneficiile acestora, dar mulți se sperie de costurile pe care le-ar putea implica. Arhitecții, inginerii și constructorii se supun pieței și construiesc ceea ce se cere. Pentru toți cei reticenți la conceptul verde, indiferent de ce parte a baricadei se află ei, există o soluție de tranziție: construirea unei locuințe tradiționale, dar cu produse care deși nu sunt certificate drept bio, sunt prietenoase cu mediul înconjurător și conduc la un cost mai mic cu întreținerea proprietății, pe termen mediu și lung.

37131-arhitect.pngCând vine vorba despre construcțiile verzi din România, nu doar proprietarii sunt la început de drum, ci și mediul specializat. Constructorii, inginerii sau arhitecții urmează și ei cursuri, pentru a se pune în temă cu cele mai eficiente practici din domeniu. Asemenea seminarii s-au introdus drept obligatorii chiar și la Facultatea de Arhitectură, predate de specialiști cu experiență internațională în domeniu.

„În școală, există un curs, de jumătate de semestru, în care se vorbește despre normativul LEED. Cursul ne-a fost predat de un arhitect român, care trăiește în America, și care a explicat parametrii care trebuie îndepliniți la fiecare etapă a proiectului, de la proiectare și până la construire, astfel încât arhitectura să fie sustenabilă. Ne spunea, încă din 2012, că în SUA, certificarea LEED urma să devină obligatorie prin lege pentru orice clădire nouă, pentru că orice este în afara acestei categorii, deja nu mai este considerat în regulă”, a explicat pentru IMOPEDIA.ro arhitect Lavinia Moraru, reprezentant Prographic Architecture Studio.

În restul lumii, tendința este ca toate clădirile noi să fie construite verzi, prin lege

Dar dacă în restul lumii există tendința ca aceste cerințe să devină obligatorii prin lege, în România realitatea este cu totul alta. Aici, chiar și obligațiile legislative sunt orientative, fără a fi corelate cu certificarea în sine. Astfel, în loc să încerce să îndeplinească obiectivele pentru a primi una dintre certificările LEED, de exemplu, românii folosesc tehnici care doar se apropie de acest obiectiv.

„O clădire verde este o clădire care îndeplinește anumite standarde, astfel încât să polueze cât mai puțin atmosfera. Dar nu întotdeauna trebuie să pui lucruri în plus. De multe ori, simpla utilizare corectă a unui sistem poate face construcția să fie „verde”. De exemplu, un sistem bine pus la punct de ventilație și încălzire va face clădirea să fie mai „prietenoasă” cu mediul înconjurător. Un alt criteriu este să folosești materiale locale, pentru a nu polua atmosfera prin transport. Sunt foarte mulți parametri care contribuie la obținerea punctajului pentru acest certificat verde – de la transport și materiale, până la exploatarea construcției în sine”, continuă arhitectul Lavinia Moraru.

Cu sistemele concepute bine sau cu materiale alese și montate corect, o casă poate avea caracteristile unei clădiri verzi

Astfel, cu sisteme concepute bine sau cu materiale alese și montate corect, o casă poate fi prietenoasă cu mediul și economică pentru proprietar, chiar și fără să poată fi numită verde. Aceste trucuri sunt bine cunoscute de arhitecți.

„Linoleumul, spre exemplu, este un material „verde”, mult mai ieftin decât covorul PVC, care este obținută prin procesare. Pe de altă parte, sunt și lucruri care presupun investiții în plus, cum ar fi senzorii de lumină, care adaptează luminozitatea în funcție de momentul zilei; mocheta verde, care este cu siguranță mai scumpă decât una normală, etc. Probabil că, per total, o construcție verde te costă mai mult, însă costurile ulterioare de întreținere se micșorează simțitor”, arată reprezentantul Prographic Architecture Studio.

Arhitecții au ca misiune reducerea costurilor, nu încărcarea facturii

În luarea deciziilor cele mai bune pentru viitoare construcție, arhitecții joacă un rol crucial. Pentru o casă eficientă energetic, fie ea certificată bio sau nu, este nevoie de calcule personalizate. Dar acestea sunt văzute mai degrabă drept mofturi, de către proprietari.

„România nu are o societate educată, în ceea ce privește arhitectura. Asta pornește de la faptul că oamenii nu sunt informați sau au impresia că nu își permit serviciile unui arhitect. Dacă ar ști ce avantaje ar putea avea, nu ar gândi așa. Avem mulți clienți care încep să își construiască o casă și vin la noi abia după ce nu mai știu ce să facă. Și toți spun că ar fi fost mult mai bine dacă am fi colaborat de la început, pentru că lucrurile ar fi decurs fără probleme și ar fi economisit o grămadă de bani. Lumea nu înțelege foarte bine de ce are nevoie de un arhitect, întrucât la noi în țară, oamenii și-au construit dintotdeauna casele singuri, în special în zonele rurale. De multe ori, din păcate, arhitectul pare doar un obstacol”, explică arhitect Lavinia Moraru.

Astfel, în România, conceptul de construcție verde este văzut și implementat mai degrabă ca o strategie de marketing, fără rigoarea întâlnită peste Ocean. Iar dintre cei puțini care aleg să urmeze literă cu literă tehnicile de construcții din domeniu, regăsim aproape în totalitate companii.  

„În România, beneficiarii nu vin cu această cerință anume, noi nu am avut niciodată clienți care să specifice că vor o casă „verde”. De obicei, este o cerință venită din partea companiilor, pentru clădirile de birouri, poate și îndemnați de posibile scutiri de taxe și impozite. Pe segmentul office, clădirile verzi merg mult mai bine, deoarece chiriile sunt mai mari sau spațiile pot fi vândute mai scump. La clădirile verzi, există mai multe categorii de certificări, informație omisă, de cele mai multe ori. La clădiri de birouri, sigur avem la noi în țară clădiri care întrunesc punctajul maxim, dar la clădiri rezidențiale sunt foarte puține”, punctează oficialul Prographic Architecture Studio.

Astfel, serviciile arhitecților sunt concepute pentru a salva banii clienților, nu să încarce costurile, de la clienții cu case mici, la cei cu malluri uriașe. Pentru ca viitoarele generații să înțeleagă această noțiune, în școlile din mai multe orașe ale țării se desfășoară un program de voluntariat, numit „De-a arhitectura”. Voluntarii explică tuturor copiilor ce este arhitectura, ce înseamnă o clădire, ce sunt volumele, ce înseamnă umbra pe care o lasă o clădire. Astfel, copiii conștientizează rolul unei clădiri în oraș și înțeleg că aceasta nu trebuie să fie o întâmplare. Adulții însă nu au nici timp, nici răbdare și nici nu se lasă educați.

CITEȘTE ȘI:

20 May 2015