Casa verde de la Mogoşoaia

O casă izolată cu cânepă, iarbă pe acoperiş şi panouri solare. Aşa arată o locuinţă verde.

Acum şase ani, Felicia Ienculescu a găsit un teren la Mogoşoaia (judeţul Ilfov), aproape de Palatul Brâncovenesc, o zonă foarte dragă familiei ei. Asta se petrecea într-o perioadă în care Felicia, acum în vârstă de 38 de ani, căuta o formă de exprimare a convingerilor sale ecologice.

Întâmplarea cu terenul a venit la scurt timp după ce îl cunoscuse pe fostul vicepreşedinte american Al Gore - autorul cărţii "Un Adevăr Incomod" - moment în care s-a convins că nu e suficient să aibă opinii ferme, ci trebuie să şi acţioneze. "Ne-am gândit că ar fi frumos din partea noastră nu doar să propovăduim nişte idei, ci să le trăim pe pielea noastră. Aşa am decis să folosim cât mai multe idei şi materiale verzi în proiectul nostru de la Mogoşoaia, unde am început, în 2006, construirea unei case", povesteşte Felicia.

Odată ce au găsit terenul, soţii Ienculescu s-au mişcat rapid. Au vândut apartamentul din Bucureşti şi au început munca la casa mult visată din apropierea Capitalei. Atunci, "Felicia ONG" - aşa cum era poreclită de fosta sa şefă de la Editura Curtea Veche, după ce s-a luptat pentru salvarea unui parc din sectorul 3 al Bucureştiului - a înfiinţat organizaţia Greenitiative, pe care o conduce.

"Naşii Greenitiative au fost trei: o poreclă luată în serios, o carte a unui fost vicepreşedinte american şi o campanie pentru salvarea unui parc care ne-a arătat că, dacă vrei să realizezi ceva fără nicio miză materială, nu eşti singur, oamenii simt asta şi te ajută din toată inima", explică Felicia.

Casa eco peste tot

Felicia şi soţul ei nu sunt arhitecţi, dar sunt ecologişti pasionaţi. Astfel, atunci când s-au apucat de construit, au decis să aleagă materiale naturale, care să presupună energie cât mai puţină în procesul de fabricare şi care să-i asigure casei o eficienţă energetică ridicată, dar şi realizarea unui ambient plăcut în interior. Şi, nu în ultimul rând, materiale care să poate fi reciclate la finalul ciclului de viaţă al construcţiei. "Am încercat să găsim un echilibru, să nu devenim extremişti în aplicarea acestor criterii. De multe ori a trebuit să găsim un răspuns la dileme precum cea legată de folosirea lemnului sau a materialelor de construcţie importate", spune femeia.

Mai mult, cei doi soţi au căutat pe cât posibil să nu folosească produse care au la bază combustibili fosili (polistiren) sau substanţe nocive (vată minerală, OSB). "Am ales să folosim celuloză (ziare reciclate ignifugate şi tratate cu sare de bor contra insectelor şi mucegaiului), izolaţie din cânepă - o plantă care creşte repede şi absoarbe o cantitate mare de dioxid de carbon în timpul acestui proces, iar ca izolaţie de exterior, plăci fibrolemnoase (deşeuri de lemn netratate chimic care formează un panou prin tehnologie inteligentă de presare)", susţine Felicia.

Acoperişul este verde (adică pământ cu iarbă), gardul e din nuiele împletite, aleile sunt de pietriş. "Am reciclat cheresteaua necesară în faza de construire pentru a ne face o parte din mobilă, am proiectat reţeaua de alimentare cu apă astfel încât să putem alimenta rezervoarele de la toaletă cu apă reciclată şi am încercat, la fiecare decizie importantă, să găsim soluţia cea mai ecologică", adaugă aceasta.

Un pericol modern, sindromul clădirii bolnave

În plus, cei doi au recurs la o vopsea pe bază de calcar de mină, au tratat lemnul cu uleiuri naturale pentru a crea o locuinţă pe baza conceptului "casă care să respire", atât prin tipul de izolaţie şi placările exterioare, cât şi prin vopseaua de pe pereţii interiori. Mai ales că, în ultimele decenii, se vorbeşte tot mai des despre "sindromul clădirii bolnave" - cauzat de faptul că mai toate materialele care s-au folosit cu precădere în ultimii douăzeci de ani duc la o etanşeizare aproape totală a clădirii.

"Problema nu ar fi aşa de mare dacă aceste clădiri superizolate ar avea şi sisteme de ventilaţie foarte performante care să fie întreţinute periodic. Din păcate, nu se prea întâmplă aşa şi se ajunge ca aerul interior să conţină tot felul de substanţe nocive (formaldehide, ftalaţi), să aibă concentraţii de CO2 peste limita admisă, să fie prea umed", arată activista.

Toate acestea cauzează probleme de sănătate, mai ales astm, afecţiuni respiratorii sau oboseli cronice. Toate alegerile Feliciei în privinţa construcţiei au venit într-un moment în care arhitectura verde e abia la început în România. "Construirea de clădiri eficiente energetic este într-o etapă ceva mai evoluată, pentru că recesiunea i-a făcut pe români să mai uite de fiţe şi să se gândească şi la cheltuielile curente. Dar o clădire verde presupune nu doar conservarea energiei, ci şi materiale de construcţie naturale şi locale, acces la transport public, posibilitatea de a recicla deşeurile, încorporarea unor surse de energie regenerabilă, economisirea apei sau chiar reciclarea ei", conchide Felicia Ienculescu.

ADEVĂR DUREROS

Mediul, cenuşăreasa politicilor publice

Dacă ar fi ministrul mediului, Felicia Ienculescu ar schimba destinaţia fondurilor colectate de stat din taxele de mediu: "În loc să «plantez » automobile pe şosele şi să ajut producătorii din acest domeniu, aş promova un program naţional de reîmpădurire a tuturor terenurilor disponibile".

Potrivit acesteia, problema de fond în România rămâne faptul că mediul este o cenuşăreasă a politicilor publice. La asta se adaugă şi probleme specifice, precum managementul deşeurilor şi mineritul, dar şi exploatările de resurse minerale, care continuă să genereze cicatrici adânci în mediul natural, "fără ca aceia care le generează să fie responsabili pentru preţul pe care va trebui, în final, săl plătim cu toţii, acum şi în viitor". Astfel, Felicia crede că e nevoie de investiţii în cercetare ştiinţifică, "un domeniu care nu le place deloc politicienilor din România". Dar este nevoie de asta, pentru că este nevoie de soluţii locale la probleme globale, ele nu pot fi confecţionate undeva şi vândute apoi ca soluţii universale", conchide femeia.

LECŢII

Seminarii de construcţii eco

La casa din Mogoşoaia, familia Ienculescu foloseşte energie solară şi biomasă. "Avem un şemineu pe lemne, care este foarte eficient energetic, face şi gazeificare şi poate încălzi întreaga casă. Mai folosim pompe de căldură pentru încălzire-răcire şi pentru apă caldă. În viitor, ne dorim să devenim independenţi energetic folosind panouri fotovoltaice pentru a alimenta pompele de căldură", arată Felicia.

În plus, plănuieşte să facă o obişnuinţă din organizarea de seminarii de construcţii ecologice. Asta, după ce, în octombrie anul trecut, a organizat un eveniment dedicat izolaţiei cu cânepă, la care au participat foarte mulţi oameni interesaţi de subiect: "Probabil că vor mai urma şi altele, costurile de participare fiind undeva între 100 şi 150 de lei/persoană".

LA 18 ANI: "E mai cool să ai bicicletă decât maşină"

A sociaţia Greeninitiative a derulat, în ultimii patru ani, proiecte în peste 19 şcoli şi licee, în care au fost implicaţi peste 6.000 de elevi şi 300 de profesori.

"Când particip la evenimente în şcoli, vorbesc despre faptul că nu mai e cool să ai maşină la 18 ani, că e mai cool să ai o bicicletă pliabilă. Văd mulţi ochi care se uită miraţi la mine. Şi îi văd că pleacă puşi pe gânduri de la discuţiile noastre", arată Felicia Ienculescu.

"Nu ne-am propus să plictisim şi mai mult elevii blazaţi sau să îi speriem cu mesaje apocaliptice, ci să îi implicăm în activităţi interesante, care să le stimuleze gustul pentru ştiinţă, cercetare, activităţi practice, lucru în echipă, organizare de evenimente, dezvoltare personală şi, nu în ultimul rând, în ceea ce se cheamă educaţie de la egal la egal", precizează aceasta.

"Credem că cei tineri trebuie să fie informaţi şi implicaţi şi că acest lucru nu poate fi făcut eficient decât prin metode de educaţie moderne, care să îi smulgă din lâncezeală şi să le deschidă gustul pentru implicare în rezolvarea unor probleme de mediu şi de energie foarte complexe, pe care, din păcate, avem con vingerea că nu le vor putea evita", completează Felicia.

Sâmbătă, de Ora Pământului, ea plănuieşte să invite câţiva vecini şi prieteni la un mic party "low-carbon" la lumina lumânărilor. "Va fi o ocazie foarte bună să le împărtăşim prietenilor noştri ce am învăţat din experienţa ultimilor ani, în care am investit toate resursele familiei în schimbarea modului nostru de a locui şi de a trăi", conchide Felicia.

ORA PĂMÂNTULUI

Sâmbătă, stingem lumina timp de o oră

Ora Pământului înseamnă mai mult decât o oră. WWF, organizaţia care coordonează campania (www.beyondthehour.org) în România şi în întreaga lume, îndeamnă la acţiune.

Dincolo de gestul simbolic de a stinge lumina şi de a ne alătura milioanelor de oameni care aleg să celebreze astfel planeta, suntem provocaţi să schimbăm ceva în modul în care trăim. Şi să o facem de acum. Apa, energia, mâncarea, maşina, toate sunt lucruri pe care le folosim zilnic şi al căror impact asupra mediului îl putem modifica. Sâmbătă, de la 20.30 la 21.30, zeci de oraşe din România vor stinge lumina timp de o oră.