Studenţii români care au dus casa fără facturi la un concurs internaţional s-au întors premiaţi în România. Construcţia lor a urcat pe locul nouă din 18, în materie de eficienţă energetică. În plus, au primit un premiu pentru toate eforturile de responsabilizare socială pe care le fac în ţară. Juriul a apreciat modul în care românii şi-au ridicat proiectul, astfel încât să fie adaptat nevoilor actuale ale pieţei locale. Casa fără facturi se întoarce astfel victorioasă la cel care a cumpărat-o chiar înainte de concurs, contra sumei de 45.000 euro.

26805-prispa-interior.jpgSolar Decathlon Europe 2012 s-a încheiat, iar proiectul românesc care a participat la concurs a fost apreciat de o lume întreagă. Casa solară construită de 40 de studenţi români a ocupat locul doi pentru eficienţă energetică, iar acest lucru s-a întâmplat în condiţiile în care 17 alţi participanţi din toată Europa au înscris în concurs proiecte mult mai bine susţinute, din punct de vedere financiar.

„Noi am avut o cu totul altă abordare faţă de celelalte proiecte. Am avut un buget foarte mic pentru cercetare, deci am decis să folosim tehnologie deja existentă pe piaţă, pe când echipele care au avut mai mulţi bani pentru elaborarea proiectului au folosit tehnologii mult mai scumpe. Ele au putut să integreze tehnologii care nu sunt practicate în mod comun nicăieri în lume. O parte ne erau cunoscute, dar nu le-am văzut niciodată. De alte tehnologii nici nu ştiam, am învăţat foarte multe din acest concurs”, declară pentru IMOPEDIA.ro Alexandra Petraru, membru PRISPA.

România a fost singura ţară care a aplicat proiectul pentru nevoile pieţei: casa este ieftină şi economică

Un alt premiu primit de casa solară a fost dat în afara concursului. Echipa din România a primit recunoştinţa juriului pentru modul eficient în care încearcă să conştientizeze publicul asupra beneficiilor caselor ecologice.

„Am mai primit o diplomă în afara concursului pentru responsabilizare socială în ceea ce priveşte sistemele fotovoltaice. Această distincţie a fost acordată strict pentru România, pentru că, spre deosebire de alte case din concurs, noi am gândit tot proiectul în funcţie de contextul local şi ne-am bazat pe ce impact avem asupra societăţii din România. Juriul a apreciat lucrul acesta”, continuă oficialul PRISPA.

Aceste premii au fost acordate în timpul concursului, dar o altă premiere a fost la sfârşitul acestuia, după două săptămâni de jurizare. După un cumul de punctaj pentru toate cele zece probe din concurs, proiectul românesc a ocupat locul nouă din 18.

Producţia de masă a caselor solare va fi mai degrabă un proiect social decât o afacere profitabilă

Casa premiată urmează acum să fie montată în Bacău, la proprietarul care a cumpărat-o cu 45.000 euro chiar înainte de plecarea la Madrid. Proiectul va fi montat în zece zile, exact ca la concurs. După acest pas, urmează producţia de masă.

„Prispa va continua să funcţioneze ca un mecanism de responsabilizare socială în ceea ce priveşte energia alternativă şi arhitectura sustenabilă, iar în paralel, vom încerca să industrializăm proiectul PRISPA. Este important de menţionat însă că nu vedem acest lucru ca pe o simplă afacere cu scop financiar, ci păstrând în continuare acelaşi demers pentru responsabilizare socială”, arată Alexandra  Petraru.

Casa solară construită de PRISPA are o suprafaţă de 100 mp, iar costul prototipului s-a ridicat la 120.000 euro. Totuşi, pentru a finanţa participarea la concurs, studenţii români au ales să o vândă cu 45.000 euro. Niciunul dintre aceste două preţuri nu ar trebui luate drept reper pentru cei interesaţi de o asemenea construcţie, deoarece costurile diferă radical în funcţie de cerinţele clienţilor şi structura locuinţei.

Află aici cum funcţionează casa solară

 

15 octombrie 2012